colaj foto: Zona de Securitate
Vor buget mai mare pentru proiectele din cadrul Programului activităților de reintegrare a țării
În perimetrul Zonei de Securitate, până la sfârșitul acestui an, vor fi realizate 26 de proiecte de dezvotlare și modernizare a localităților. Valoarea acestora se ridică la 15 milioane de lei și au loc în cadrul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul în curs. Totuși, APL-urile din cadrul platourilor Coșnița și Cocieri susțin că, cerințele și condițiile de participare la program ar trebui revizuite, ținându-se cont de aria geografică în care se află și condițiile de trai: lipsa la libera circulație, lipsa la proprietate etc. Despre acest lucru a declarat în cadrul unei emisiuni marca Zona de Securtiate primarul comunei Molovata Nouă, Oleg Gazea.
Potrivit edilului Molovata Nouă, cele mai mari probleme sunt concentrate în localitățile Molovata, Cocieri, Varnița ș.a., tocmai de aceea se solicită schimbarea condițiilor de acordare a banilor pentru activitățile din cadrul programului de reintegrare a țării.
Oleg Gazea, primarul comunei Molovata Nouă: „Eu nu văd ce probleme întâmpină localitățile din dreapta Nistrului (n.r. din Zona de Securitate). Eu nu vreau să critic pe nimeni, dar eu vreau să fie o claritate la distribuirea proiectelor. Raionul Orhei, cu localitățile Jora de Jos, de Sus, raionul Criuleni – sunt niște momente unde trebuie să fie o balanță între toate aceste localități și să facem reintegrarea pe o cale pașnică – anume asta e și ideea acestui proiect și anume să fie investiții în aceste localități, să le arătăm locuitorilor din regiunea transnistreană să vadă confortul, condițiile de care beneficiază populația din localitățile aflate sub jurisdicția Republicii Moldova și ce au ei. Într-adevăr la ei, acolo, situația este mai grea.”
Gazea a mai declarat pentru Zona de Securitate că o soluție pentru a beneficia de proiecte din cadrul programului activităților de reintegrare a țării ar fi majorarea bugetului pentru inițiativele propuse spre aprobare.
Oleg Gazea, primarul comunei Molovata Nouă: „Bugetul care a fost, de exemplu, în 2010-2012, când s-a aprobat pentru prima oară a fost de 15 milioane de lei și azi tot sunt 15 milioane. Dacă nu delimităm teritoriul sau localitățile, atunci ar trebui să fie majorată suma. Dacă mergem pe o integrare pașnică. În acest an am aplicat cu trei proiecte, dar din păcate niciun proiect nu a fost acceptat. Totuși, mulțumim că am beneficiat de aceste proiecte anii trecuți. Chiar și acest teren de joacă am câștigat cu suportul Biroului Politici de Reintegrare, sala de sport. Dar vă spun, totuși impedimentele pe care le are populația de aici, lipsa la libera circulație, lipsa la proprietate și alte obstacole. Chiar și aceeași deplasare la o sărbătoare, dacă ai întârziat la feribot, după ora 20:00, nu ai cu ce te întoarce acasă. Eu cred că, aceste sate merită ceva mai bun pe parcursul acestei perioade.”
De cealaltă parte, reprezentanții Biroului politici de reintegrare declară că problemele și situația oamenilor din localităților din platoul Cocieri sunt mereu în vizorul autorităților constituționale și se acordă sprijin constant și suficient.
Ivan Țurcan, șef secție, Biroul politici de reintegrare: „Dacă e să ne uităm la geografia zonei de securitate și când ne referim la localități de pe malul drept și malul stâng al Nistrului aflate sub controlul efectiv al autoritților constituționale, în cazul celor de pe malul stâng facem distincția în 2 regiuni: Platoul Coșnița și Platoul Cocieri. În cazul platoului Coșnița canalul de comunicare este unul terestru pe podul de la Vadul lui Vodă, în cazul platoului Cocieri este bacul de la Molovata. Biroul este în contact permanent cu administrația publică locală, cu oamenii de acolo. Efectuează vizite în permanență pentru a se documenta la fața locului, pentru a veni cu suport și asistență pentru aceste localități. Nu o dată poate fi confirmat lucrul acesta, diferite situații care s-au pomenit aceste loclaități, fie perioada pandemiei, fie războiul, vizitele noastre sunt permanente. Biroul este în contact și cu partenerii de dezvoltare și situația acestor localități este mai mult decât cunoscută și se acordă tot sprijinul suficient pentru a soluționa problemele stringente ale acestor localități.”
Potrivit programului activităților de reintegrare a țării, în acest an vor fi implementate 11 proiecte de dezvoltare și de modernizare a instituțiilor din sistemul educațional, șapte proiecte de reparație și dotare a clădirilor administrative, instituțiilor de cultură, sport și medico-sanitare. Alte șapte proiecte se referă la amenajarea zonelor de agrement și altor spații publice, iar în cadrul unui proiect va fi acordat suport financiar pentru asigurarea activității delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control.
Sursele financiare alocate urmează a fi valorificate de autoritățile centrale și locale până la sfârșitul anului 2023.
Precizăm că, pe parcursul perioade 2011-2022, au fost implementate 12 programe guvernamentale de reintegrare a țării, în cadrul cărora au fost realizate 518 proiecte, în valoare de peste 160 de milioane de lei. Inițiativele aprobate urmăresc soluționarea problemelor stringente din aria localităților din Zona de Securitate, dezvoltarea comunitară durabilă și realizarea dezideratului de reintegrare a țării.