Foto: Zona de Securitate
VIDEO. Vox populi: Ce cred oamenii despre Misiunea de Pacificare. „Nu este clar cum a ajuns Rusia în misiune din moment ce au fost implicați în război”
În fiecare an, la 29 mai, se sărbătorește Ziua Internațională a Forțelor ONU de menținere a Păcii, cunoscută ca Ziua Internațională a Căștilor Albastre. În prezent, sunt în desfășurare 13 misiuni de menținere a păcii pe patru continente. Pe teritoriul Republicii Moldova, de asemenea, există o misiune de menținere a păcii, creată odată cu încetarea focului de pe Nistru, care însă nu face parte din aceste 13, deși ar părea că execută o misiune de pacificare. Forțele Mixte de Menținere a Păcii, compuse din trei contingente: a Forțelor Armate ale Federației Ruse, Forțelor Armate ale Republicii Moldova, forțelor administrației de la Tiraspol și observatori ucrainei nu pot fi numite căști albastre, din mai multe considerente, principalul e că această misiune condusă de Federația Rusă nu are competenţe acordate de ONU, organizaţie, ce poartă primordiala responsabilitate pentru pacea şi securitatea în lume. În momentul creării acesteia nu i-a fost acordat un termen şi mandat concret de activitate, aşa cum se procedează la nivel mondial. Fără aceste prevederi esențiale, pentru o misiune pacificatoare este greu de spus când acesta va înceta sau în ce condiții ar trebui să fie îndeplinite de Chișinău pentru a începe acest proces.
Astăzi, în Zona de Securitate, funcţionează 15 posturi permanente ale forţelor de menţinere a păcii, cu un efectiv de 1300 de militari. Zilnic prin aceste posturi trec sute de oameni din Zona de securitate. Am încercat să aflăm da la ei dacă se simt mai în siguranță datorită prezenței militare, dacă sunt informați despre misiunea și regulamentul acesteia și dacă îi mai văd rostul după aproape 30 de ani de la încetarea focului de pe Nistru.
Ce au răspuns oamenii vedeți în video de mai jos.
Pe de altă parte, atât Federaţia Rusă, cât şi administraţia de facto a regiunii transnistrene, insistă şi promovează ideea eficienţei acestei misiuni. Ba mai mult, orice persoană din regiune care are o altă opinie, riscă sancţiuni penale severe pentru criticile aduse “pacificatorilor”. Au fost deja intentate și primele dosare pentru așa-numita critică adusă acestora. Am mers și în localitatea Corjova, care este înconjurată de trei posturi ale misiunii de pacificare și care este considerată de Tiraspol drept localitate aflată sub jurisdicția lor, iar miliția transnistreană este des văzută printre case fără să fie oprită de pacificatori.
Chiar dacă au trecut aproape 29 de ani de când pe teritoriul Republicii Moldova a fost creată Misiunea, puțini oameni cunosc atribuțiile acesteia, iar scopul de a păstra pacea pe un teritoriu în care nu există conflict armat pare să își piardă din utilitate.
Deseori s-au înregistrat incidente şi toate au fost ignorate de Misiunea de Pacificare, structură impusă de Federaţia Rusă după războiul din 1992. Incidentele pot fi separate în două categorii, ca urmare a pasivității pacificatorilor care nu au intervenit în situații ce îi viza direct, cum ar fi: exerciții militare din zona de securitate exercitate de Tiraspol și decese dubioase, ultimul caz fiind cel de la Răscăieți cu implicarea grănicerilor transnistreni. Cea de-a doua categorie este ca urmare a acțiunilor lor directe, cum ar fi cazul lui Vadim Pisari care a fost împușcat în spate și omorât de către un soldat rus. Cazul Manole și Postică, când juriștii Promo-Lex au fost blocați de militari, iar cel mai recent este cazul jurnaliștilor Viorica Tataru și Andrei Captarenco.
În ultimii ani, Chișinăul se declară încontinuu pentru schimbarea formatului misiunii pacificatoare. Autoritățile moldovene susțin că partea militară a operațiunii s-a epuizat și actualul format pacificator trebuie înlocuit cu o misiune civilă cu mandat internațional. Asociația Promo-LEX a realizat în 2015 un studiu: Statutul forțelor pacificatoare în dreptul internațional: Cazul Republicii Moldova, în urma căruia s-a constatat necesitatea înlocuirii actualului format al forțelor de menținere a păcii cu unul de observatori civili și polițienești în baza principiilor ce stabilesc conceptul contemporan al politicilor pacificatoare promovate de ONU. În același timp rămâne necesar ca la procesul de negocieri în noul format să participe state deja prezente în procesul de negocieri, cum ar fi Ucraina și Federația Rusă – doar că în cazul ultimei, fără un imaginabil și pretins drept de veto.
Anterior, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în urma examinării mai multor cauze de nerespectare a drepturilor omului în stânga Nistrului, a subliniat şi ea activitatea necorespunzătoare a misiunii de pacificare şi abuzurile pe care le comit persoanele înarmate de la aceste posturi.