VIDEO. Condamnați la tăcere. Legea lui Gurețki, pentru Gurețki
Regimul separatist de la Tiraspol impune an de an noi restricții privind libertățile oamenilor din regiunea transnistreană. Doar pe parcursul așa-numitei președinții a lui Vadim Krasnoselski au fost introduse patru limitări în drepturi. Anterior, v-am relatat despre trei dintre ele. Despre cum regimul își elimină oponenții politici prin declararea acestora drept extremiști, interzicerea protestelor sau reducerea la tăcere, despre cum Krasnoselski s-a protejat de critică prin camuflarea acesteia drept insultă sau despre cum nimeni din regiune nu poate avea o poziție critică ori negativă față de misiunea de pacificare, unica părere admisă fiind cea de elogiere a structurii. Anul acesta a fost aprobată o nouă pretinsă normă legislativă ce încalcă unul din drepturile fundamentale ale omului: cel de a se apără într-o instanță de judecată. Astfel, începând cu 24 iunie, persoanele care se adresează la instanțele naționale sau internaționale, cu privire la abuzurile comise de reprezentanții structurilor neconstituționale din stânga Nistrului, vor fi pedepsite penal.
„Această lege este îndreptată spre suprimare, suprimarea unor drepturi elementare. Ce spune această lege, în lume așa ceva nu există. Îi interzici să se adreseze la organele de drept ale țării sale? Ce se întâmplă cu un cetățean bulgar aflat în Transnistria? Poate el să se mai adreseze la ambasada bulgară? După această lege nu poate. Ce se întâmplă cu un cetățean moldovean: poate el să se adreseze la organele de drept? Nu. Deci, această legea a scuipat în dreptul internațional, dreptul omului de a se apăra„ – Stepan POPOVSCHI, jurist din stânga Nistrului.
În ultimul timp, agresiv este îngrădit dreptul la liberă exprimare, foarte agresiv. Oamenii sunt lipsiți de libertate, de aceea, da, crearea în societate a sentimentului de frică este unul dintre scopurile acestei legi. Vă e frică și nu faceți nimic și voi răbdați această situație. Voi neglijați nedreptățile în adresa voastră, vă e frică. Uitați-vă, acesta e sensul filosofic de la temelia respectivelor legi. ”
Pavel CAZACU, avocat Promo-LEX:
„Așa-numita lege Guretki are două scopuri de bază, două obiective. Primul obiectiv e de a fi o sperietoare pentru toți locuitorii regiunii transnistrene, iar al doilea scop de bază este ca în orice moment să se transforme într-o bâtă împotriva vocilor incomode.
Oamenii deja sunt mai rezervați în acțiuni și comentarii, oamenii deja se gândesc de două sau trei ori până depun o sesizare la autoritățile de drept, dar chiar până a veni la noi.
Aceste efect, această consecință a oamenilor a apărut imediat cu apariția acestei inițiative ceea ce cred eu a fost și dorința celor de la Tiraspol să răspândească această frică.”
În ultima versiune a modificărilor efectuate, (vezi aici) în pretinsa lege, pedeapsa maximă este de până la 8 ani privațiune de libertate. Deși, ar părea la prima vedere că e o nouă găselniță de a-i proteja pe pretinșii oameni ai legi, astfel încât să nu poată fi pedepsiți pentru ilegalitățile comise în regiune, se pare că e, de fapt, o modalitate de a proteja o singură persoană – chiar pe autorul acestei legi, Anatolii Gurețki, procurorul-șef ilegal al Transnistriei.
POPOVSCHI: „Adoptarea acestei legi este o reacție la schimbarea puterii în Moldova. Astfel se adaptează puterea de la Tiraspol. În trecut puteai să te plângi fără consecințe, acum nu le e indiferent, am înțeles că sunt deranjați. A fost audiat „procurorul” Gurețkii și președintele pretinsei judecătorii supreme din regiune, din câte cunosc. De aceea, aceste plângeri au început să conteze și cum pot ei să influențeze situația, nu pot schimba ceva în Moldova.”
Ghenadie CIORBA, activist civic, fost deținut politic în stânga Nistrului:
„Puterea în Transnistria la ziua de azi se menține pe sentimentul de frică a oamenilor, frica în fața acestei puteri. Oamenii au fost înspăimântați și oricine nu ar încerca să-și apere cele mai elementare drepturi și libertăți se tem.
Această lege este una din provocările care va isca nedumeriri și tulburări pe fonul încălcării drepturilor oamenilor prin intermediul structurilor europene să impună autoritățile de la Chișinău să se așeze la masa de negocieri și deja în acest proces de negocieri să pună în discuție și alte subiecte, înțelegem da? Acum este o provocare în tot sensul cuvântului, care vine să impună Chișinăul să reacționează și meargă la înțelegeri.”
Dosar penal la PCCOCS
Ghenadie Ciorba cunoaște pe propria piele condițiile de detenție din regiunea transnistreană. În 2020, acesta a venit cu mai multe critici la adresa administrației de facto de la Tiraspol în legătură cu autoizolarea regiunii pe perioada pandemică. Ciorba a fost reținut de către structurile de forță ale regimului și s-a aflat în detenție ilegală mai mult de un an. Pe pretinse fapte de extremism, a fost chiar condamnat la 3 ani și 3 luni de închisoare. Din fericire, a fost eliberat pe 10 august 2021 sub presiunea publică. După eliberare, Ciorba a început să își caute dreptate și l-a învinuit la modul direct pe pretinsul procuror general de privaţiunea ilegală de libertate.
Foto: arhiva personală
„Toate adresările ce proveneau din partea locuitorilor regiunii transnistrene erau repartizate în renumita Procuratură din orașul Bender a Republicii Moldova. Ca să înțelegeți această procuratură se află în aceeași încăpere cu una din structurile de forță ale regimului transnistrean. Adică oamenii care lucrează în acea procuratură locuiesc în orașul Bender.
Eu sunt prima persoană a cărui dosar a fost transmis Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Posibil că din Chișinău au venit semnale că „binele” s-a terminat, haideți decideți singuri aceste întrebări, deoarece numărul cererilor pe anumite persoane concrete din structurile regimului a început să crească simțitor. Al doilea motiv ar fi fost începerea războiului, mulți din ei cunoșteau ce se va întâmpla și credeau că dacă F. Rusă se va apropia de frontieră moldovenească, iar fărădelegile vor continua. ”
„Procurorul” Gurețki, într-adevăr, are dosar penal la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Acest lucru a fost confirmat pentru Zona de Securitate de către procurorul Corneliu POPESCU. Gurețki este învinuit pe două articole: Privaţiunea ilegală de libertate și Uzurparea de calităţi oficiale. În răspunsul oferit nouă de către procuror se arată că, Gurețki a fost citat la procuratură, însă nu s-a prezentat. Chemarea lui Guretki la Procuratura moldovenească conicide cu inițierea acestei legi ce a început în luna februarie.
Stepan Popovschi, unicul jurist din stânga Nistrului care are inițiate zeci de dosare la CEDO privind încălcarea în regiune a drepturilor omului consideră că aceste acțiuni restrictive sunt rezultatul unei politici oarbe din partea Chișinăului la ce se petrece în stânga Nistrului, iar de cele mai multe ori soluții se găsesc pe subiecte economice, nu și pentru asigurarea drepturilor omului.
Am solicitat un interviu video de la Biroul Politici de Reintegrare, pentru a-i întreba ce măsuri au întreprins în vederea neadmiterii adoptării acestei norme restrictive, cum va proteja statul persoanele ce vor avea de suferit consecință a aplicării ei și dacă vor fi întreprinse acțiuni în adresa persoanelor ce au adoptat această „lege”. Răspunsul însă ne-a fost trimis în formă de text cu menționarea că Biroul a condamnat și condamnă în mod hotărât această decizie și o califică drept un factor care va provoca o și mai mare agravare a situației complicate privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
„Pentru a preveni această degradare a drepturilor omului în regiune, Chișinăul a remis un șir de sesizări în adresa Tiraspolului, cerând să renunțe la acțiunile ilegale. Despre riscurile acestei decizii abuzive a Tiraspolului au fost sesizați actorii formatului „5+2” și alți parteneri internaționali ai Republicii Moldova cu solicitarea de a face uz de toate pârghiile de intervenție disponibile în vederea stopării abordării ilegale și abuzive promovate de către Tiraspol. (…)”
Dacă vor fi luate măsuri în privința autorilor legii și a celor care i-au dat putere de aplicare, Biroul ne-a comunicat că, în virtutea obligației pozitive a statului de a utiliza toate instrumentele posibile pentru a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, autorităților naționale de aplicare a legii le revine rolul de a asigura calificarea juridică potrivită acțiunilor exponenților de la Tiraspol și de a dispune măsurile prevăzute în acest sens de legislația în vigoare.
„Din moment ce această lege a intrat deja în vigoare din moment ce există o frică în regiunea transnistreană. Pot spune că autoritățile de la Chișinău, inclusiv toți actorii care pot schimba situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, au eșuat, însă simtem într-o situație în care trebuie să ne gândim ce putem face, inclusiv noi, avocații și reprezentanți ai societății civile.”
Stepan POPOVSCHI: „Lipsește voința politică și să se pună capăt acestui dezmăț juridic. Diplomația are limite, limitele sunt drepturile omului, le-am întrecut primiți pedeapsă, gravă. Așa ar fi trebuit să fie, dar nu, au întrecut limita și ceilalți vin cu observații. Aha, ah, cât de rău e, nu a venit nicio pedeapsă limita va fi întrecută din nou.
Azi trebuie să fie una, să înceteze persecutarea pentru libertatea de exprimare să înceteze. Trebuie să fie o cerință.”
Începând cu 1993 în Moldova se desfășoară o Misiune în teren a OSCE, ce este prezentă pe ambele maluri ale râului Nistru, cu un birou principal la Chişinău şi birouri regionale în Tiraspol şi Bender. Astfel, am cerut opinia și misiunii la acest capitol pentru a afla ce acțiuni au întreprins reprezentanții acesteia pentru a nu admite aprobarea ei. OSCE ne-a comunicat că urmărește în continuu situația:
„…Este esențial să fie asigurată protecția drepturilor omului și, în acest sens, persoanelor vizate trebuie să fie deschise toate căile de recurs. Amendamentele în domeniul penal recent introduse pot descuraja mulți locuitori ai malului stâng să se adreseze la autoritățile Republicii Moldova în căutarea dreptății și a remediilor, din cauza unui risc de urmărire penală în stânga Nistrului. Acest lucru ar limita accesul acestor persoane la justiție și la remedii eficiente, și Misiunea a ridicat problema în mod repetat în discuțiile cu reprezentanțiimalului stâng.”
„Vă amintiți se discuta despre coșuri, când am aflat că drepturile omului sunt în coșul trei, cel politic: vreau să adresez o întrebare oficialilor din procesul de reglementare politică a conflictului, drepturile lor tot stau în coșuri? De ce drepturile noastre le-au pus în coș și noi trebuie să trăim fără drepturi, dar oficialii au o atitudine pozitivă la aceasta? Drepturile omului nu sunt chestiuni politice, e o chestiune esențială.”
La câteva zile după intrarea în vigoare a pretinsei legi, ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher a făcut o vizită în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, unde s-a întâlnit cu Krasnoselskii și Ignatiev.
După discuția purtată cu aceștia, ambasada Regatului Unit anunță că unul dintre subiectele cheie a fost problema drepturilor omului, iar oficialul european a întrebat exponenții regimului despre motivele din spatele deciziei de a pedepsi persoanele ce înaintează plângeri legale în instanțele moldovenești sau internaționale. Cert este că regimul nu a scris nimic despre interesul diplomatului britanic, la fel ca presa locală. Populația din regiune, în general, nu a fost informată în nicun fel de canalele de informare locale despre această lege ce le afectează drepturile la modul direct.
VOXURII filmate în regiunea transnistreană:
Reporter – Începând cu 24 iunie va intra în vigoare în Transnistria legea care interzice adresările în instanțele din afara regiunii: cum ar fi judecătorii, poliție, CEDO. Ați auzit despre această lege?
– Sincer aud pentru prima dată de la dvs.
Reporter – Potrivit acestei legi pedeapsa maximă e de 8 ani privațiune de libertate. Cum credeți astfel de prevederi îngrădesc drepturile oamenilor?
-Puțin cred că încalcă, cum ne vom rezolva problemele, din partea noastră întrebări vor fi, dar nu le vom putea rezolva nicicum.
***
– Nu, asta eu nu am auzit.
Reporter – Potrivit acestei legi, pedeapsa maximă e de 8 ani privațiune de libertate.
-Îmi pare că este o prostie, nu poate fi așa ceva.
Reporter -Da, din 24 iunie intră în vigoare.
-Atunci nu pot sa va răspund nimic, îmi pare că nu e adevărat.
***
-Nu, nu am auzit, sincer. Poate nu am privit știrile la televizor bine, nu am auzit.
***
-Dar în legătură cu ce plângeri ne vor interzice să ne adresăm? În legătură cu toate?
Reporter -Doar acolo unde locuiți vă veți putea adresa.
– Nu am auzit, nu știu.
Reporter -Potrivit acestei legi, pedeapsa maximă e de 8 ani privațiune de libertate. Cum credeți astfel de legi îngrădesc drepturile oamenilor?
– Cred că da, oamenii trebuie să se adreseze unde doresc. Cred că da, e rău pentru oameni.
***
– Consider că încalcă, trebuie să fie judecată, trebuie să existe dreptul fiecăruia de a se adresa pentru a le fi rezolvate problemele. Consider că astfel nu e corect. De unde vin aceste legi nu pot înțelege. Acum în aceste chestiuni la noi e foarte dificil.
***
Reporter -Cum credeți vă încalcă această lege drepturile?
-Cred că da. Consider că, cu cât mai multă libertate, cu atât mai bine. În general, trebuie să existe dreptul la alegere, cât de cât. Cel puțin așa cred eu că e mai bine.
***
Ghenadie CIORBA: „Dvs. priviți evenimentele ce au loc în regiunea transnistreană din perspectiva locuitorilor Republicii Moldova, unde există opinii diferite inclusiv în mass-media la care oamenii au acces.
În Transnistria așa ceva nu există, de la cuvântul absolut. Sunt două canale TV unul aparține SHERIFFULUI, al doilea regimului prin intermediul cărora se spune de zi cu zi, în primul rând, că în regiune e totul bine, în al doilea rând, povestesc faptul că Chișinăul este pe cale să atace Tiraspolul și are unicul scop de a cuceri Transnistria și în al treilea rând povestesc despre păsările ce se plimbă pe plajă din Râbnița.
Are loc zombarea populației prin lipsa informației alternative sau celei actuale.
Reporter: Acolo sunt oameni care spun, de exemplu, că despre acest subiect vorbim, iar despre acesta nu, sau care e tabu?
CIORBA – Desigur, cenzura acolo nu e pe față, dar este una strictă.
Nimeni nu va risca să abordeze probleme acute sau incomode pentru regim. Această lege este una foarte incomodă, de aceea să ne așteptăm la abordarea acestui subiect în mass-media locală nu trebuie.”
Asociația Promolex, care începând cu publicarea proiectului de inițiativă legislativă și după votarea acesteia în pretinsul soviet suprem, a lansat apeluri către autorități și partenerii externi de a nu admite aplicare ei. ( vezi aici și aici) Spun că deși ea a fost semnată de către Krasnoselski, mai sunt pârghii de presiune.
Pavel Cazacu: „Se referă la continuarea acestor eforturi de a impune, de a obliga, regimul de la Tiraspol să-și revadă această politică absolut nedemocratică.
A doua acțiune ce poate fi realizată în paralel cu prima se referă la un comportament proactiv a organelor de drept, astăzi codul de procedură penală stabilește dacă o putem numi așa în situația autosesizarii deci organele de drept se pot autosesiza când observă sau când constată o bănuială de comitere a unei infracțiuni.”
Regiunea devine tot mai depopulată
Deși regimul pare de neclintit în privința modificării acestei acțiuni restrictive, primul text al „legii” și cel ce a intrat în vigoare este unul diferit. Mai mult ca atât, versiunea primară a fost ștearsă de pe site-ul Sovietului Suprem, iar de la 10 ani privațiune de libertate a coborât la 8 ani, fiind adăugat și un punct care prevede că lista țărilor unde nu se pot adresa locuitorii regiunii după dreptate urmează să fie întocmită de pretinsul lider al regiunii, iar în lipsa acestei anexe legea nu poate fi aplicată. Juriștii de pe ambele maluri ale Nistrului spun că este o modificare obținută prin presiunea diplomatică, lista însă poate să apară în orice moment convenabil regimului. Chiar și așa, Popovschi spune, cu părere de rău, că din cauza situației din regiune, regimul nu va mai avea în viitor cui încalcă drepturile, oamenii pur și simplu vor părăsi regiunea.
POPOVSCHI: „Eu vă spun sincer, nu există extremism în Transnistria. Nu-i, pur și simplu nu e. 300 de mii de locuitori au rămas dintre care 150 de mii sunt pensionari, adăugați 60 de mii copii, ce fel de extremism, din partea cui? Nu avem partide politice, nu avem opoziție de niciun fel. Sub extremism ei încadrează doar una: gândire diferită, nu se poate ca pentru asta să fie intentate dosare penale.”
Susține-ne
❤Dacă îți place ceea ce facem și vrei să ne susții, devino Patronul nostru