VIDEO. Ambasadorul SUA la OSCE a discutat cu Krasnoselski problema drepturilor omului: „Am avut opinii divergente”

Ambasadorul SUA la OSCE, Michael Carpenter, s-a aflat la sfârșitul lunii februarie în vizită în Republica Moldova. Diplomatul american s-a văzut cu Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, dar a mers la Tiraspol unde sa văzut cu liderul separatist Vadim Krasnoselski.

Michael Carpenter cunoaște foarte bine această regiune, a fost pentru a șasea oară în țara noastră, și în special Rusia, fiind anterior secretar adjunct al apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia.

După vizita în Moldova acesta a scris pe Twitter că monitorizarea OSCE nu arată niciun semn al unei amenințări militare iminente. Totuși, ceea ce este clar este că Rusia folosește operațiunile sale de informare pentru a agita societatea.

Yesterday I visited Moldova, going to both right & left banks of the Nistru river & meeting with @OSCEMoldova. #OSCE monitoring shows no signs whatsoever of any impending military threat. What is clear, however, is Russia is using its information operations to stir the pot.

— Michael Carpenter, U.S. Ambassador to the OSCE (@USAmbOSCE) February 28, 2023

Aflat la Chișinău Ambasadorul a oferit un scurt interviu pentru Zona de Securitate.

J:Bine ați venit în Republica domnule ambasador Carpenter, mulțumim pentru oportunitatea de a avea această discuție, știu că ați mai fost la Chișinău, dar de această dată este într-o perioadă foarte tensionată pentru securitatea Republicii Moldova, cum apreciați la moment riscurile asupra securității noastre?

M.C: În primul rând, mă bucur că am revenit în Moldova, e întotdeauna o plăcere să mă aflu aici și să văd atât de multe progrese înregistrate în situația de pe loc. Respectiv doresc doar, să spun că, în termeni de tensiuni, nu cred că avem vreun indiciu al vreunei amenințări militare. Sigur, am fost martorii unor operațiuni informaționale evidente  întreprinse de Moscova, iar noi nu vedem vreo confirmare a acestor afirmații [ale Kremlinului, n. tr.].

J: Dvs cunoașteți foarte bine această regiune și în special Rusia, fiind anterior secretar adjunct al apărării pentru Rusia, Ucraina și Eurasia. Vedem aceste amenințări venite direct din partea Federației Rusă pe toți îi interesează dacă și cum vor susține partenerii din SUA țara noastra în cazul unor destabilizari de securitate sau chiar acțiuni militare directe din stânga Nistrului? 

M.C: După cum am mai spus, nu vedem vreun pericol militar iminent. Cât privește eforturile depuse de SUA pentru parteneriatul cu Republica Moldova, desigur dorim să sporim pe cât de mult posibil reziliența acestei țări, atât instituțional, în ce privește democrația, dar și să îi sporim capacitatea de a a rezista la diverse forme de presiuni hibride. Și vom continua aceste activități. De asemenea, nu trebuie omisă importanța OSCE pe plan local în susținerea consolidării încrederii, atenuării tensiunilor și în cele din urmă pentru susținerea unei soluții de reglementare a conflictului care să susțină suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional, bineînțeles cu un statut special pentru Transnistria. Respectiv există instrumente pe care le aplicăm pentru diminuarea tensiunilor și este o prioritate pentru guvernul țării mele. Și președintele Biden a afirmat dorința de a edifica în Republica Moldova o democrație prosperă, sigură și de succes. Iar aceasta înseamnă consolidarea rezilienței democratice. Acest lucru s-a văzut și în cazul celor trei sute de milioane dolari alocați recent pentru sprijinul securității energetice. Vom sprijini această țară și în continuare.

J: Vreau să vorbim neapărat despre reglementarea Conflictului transnistrean unde OSCE un rol foarte important, formatul 5+2 este acum nefuncțional, dar dialogul asupra rezolvării definitive a conflictului trebuie să continue. Vedeți loc de crearea unui nou format, sau cum să fie reanimat cel vechi?

M.C: Realitatea, în opinia mea, este că formatul 5+2 este unicul format disponibil. Prin urmare vom încerca să aplicăm acest format la momentul potrivit. Desigur, în condițiile războiului brutal al Rusiei contra Ucrainei, este greu să prognozăm momentul în care acest format va deveni operabil din nou. Și totuși acesta este formatul corect pentru reglementarea conflictului iar noi îl vom susține. Menționez că mă bucură și existența negocierilor în format 1+1 între Chișinău și Tiraspol pe care le consider utile și, repet, OSCE-ul are și misiunea de a sprijini dialogul și măsurile de consolidare a încrederii. Respectiv din perspectiva Statelor Unite, e bine că există acest dialog și vom continua să îl susținem.

J: În acest format SUA are rolul de observator  în rezolvarea conflictului transnistrean, considerați că ar fi oportun ca SUA șă își ridice acest nivel, nu doar de observator dar și mediator?

M.C: Încă odată, consider că 5+2 este unicul format stabilit care a susținut eforturi de reconciliere a părților și a căutat soluții care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a RM, cu un statut special pentru transnistria. Vom continua să susținem acest format la momentul oportun. După cum am spus, la moment e dificil, dat fiind războiul Rusiei contra Ucrainei și acesta este un fapt evident care trebuie menționat. Cu toate acestea, SUA sunt de asemenea foarte active, atât în cadrul OSCE, suntem și foarte activi în susținerea guvernului RM într-o serie de inițiative, de la securitatea energetică la sprijin macrofinanciar, la o amplă susținere, atât tehnică și de altă natură pentru procesul de reforme de aici. Respectiv SUA sunt foarte implicate în Republica Moldova și acest efort va continua. În ce privește formatul 5+2, nu cred că vom schimba acest format, dar vom fi foarte implicați, pe măsura evoluțiilor înregistrate. Faptul aflării mele aici, al deplasării mele la Tiraspol și al întâlnirilor mele cu oficiali guvernamentali de la Chișinău e o demonstrație a acestui lucru. La fel e și întâlnirea recentă de la Varșovia dintre președintele Sandu și președintele Biden. O asemenea întâlnire are o mare însemnătate. Nemaivorbind de întrevederea dnei Sandu cu Secretarul de Stat Blinken cu doar o săptămână mai devreme. Respectiv există numeroase interacțiuni și consider că acestea se vor amplifica. Doar că aceste procese sunt separate de cele conexe formatului 5+2.

J:  Recent Misiunea OSCE din Moldova a început să fie condusă de un diplomat american, ambasadoarea Kelly Keiderling, va însemna acest lucru și o dinamizarea a activităților Misiunii, deoarece în Moldova există o reticență față de această organizație, exact din lipsa unor acțiuni concrete când se întâmplă anumite abuzuri din partea regimului de la Tiraspol?

M.C: Cred că de fapt mi-ați dat două întrebări. Am avut chiar adineauri o întâlnire cu echipa misiunii OSCE de aici de la Chișinău și trebuie să menționez că Doamna Ambasador Keiderling este un lider excepțional care are și niște colaboratori minunați ce depun inimă în tot ce fac, având un impact în teren, cu eforturi ample atât în termeni de monitorizare cât și de răspândire a valorilor organizației și principiile la care aderă toate statele participante la OSCE. Doamna Ambasador Keiderling se subordonează secretarului-general și în cele din urmă celor 57 de state participante. Eu sunt prezent aici ca reprezentant al SUA la OSCE, respectiv avem roluri diferite. Menționez că OSCE aspiră să își extindă per general activitățile în Republica Moldova, respectiv am inițiat recent un important proiect nou de combatere a violenței pe bază de gen. Eu am încurajat, în cadrul misiunii, procesul de elaborare al unor noi proiecte care să implice noi fonduri extra-bugetare în această misiune. Evident în contextul adăpostirii de către Moldova a atâtor refugiați din Ucraina necesitățile sunt mari în diverse domenii, prin urmare încercăm să perpetuăm aceste eforturi. Cred că, în consecință, aceasta va genera noi energii.

În privința drepturilor omului în Transnistria, aceasta este o întrebare separată, am discutat-o cu dl. Krasnoselskii la Tiraspol, și suntem foarte îngrijorați de anumite tendințe observate în anumiți termeni, în special în ce privește deținuții politici. Nu ne-am îndepărtat de acel subiect, am avut opinii divergente la temă, dar vom continua să aducem în discuție aceste cazuri așa cum facem oriunde în regiunea OSCE. Și nu pentru că am venit aici să dăm lecții dar pentru că acestea sunt angajamentele ce reprezintă valorile întregii regiuni OSCE și nimeni nu este scutit de ele, respectiv vom continua să abordăm aceste subiecte odată ce au loc.

J: Mă bucur că ați menționat despre protecția drepturilor omului în stânga Nistrului, în ultima perioadă numărul persoanelor aflate după gratii pentru exprimarea opiniilor proprii este în creștere. În această situație care este viziunea dvs este nevoie de crearea unor mecanisme de protecție a acestora la nivel internațional sau cum am putea pune presiune pe regimul de la Tiraspol în mod necondiționat.

M.C: Consider că trebuie să continuăm să discutăm sonor aceste cazuri. De fapt, am abordat problema deținuților politici din transnistria în cazul consiliului permanent al OSCE cu câteva ocazii. Cred că interlocutorul meu din această după-amiază, domnul Krasnoselskii era conștient de acest fapt și a abordat chiar el subiectul. Respectiv am discutat acest subiect.

Drepturile omului sunt libertăți fundamentale, acestea nu se negociază și nu se discută. În special libertatea de exprimare este crucială pentru sistemul drepturilor omului la nivel global. Nu putem trece cu vederea abuzurile, trebuie să atragem atenția la aceste cazuri și să cerem respectarea drepturilor omului.