Un bătrân din Tiraspol luptă pentru libertate. Discursurile și opiniile exprimate public pot costa 11 ani de închisoare

Un bătrân din Tiraspol luptă pentru libertate. Discursurile și opiniile exprimate public pot costa 11 ani de închisoare

Discursurile și opiniile exprimate public față de regimul de la Tiraspol în regiunea transnistreană sunt tot mai periculoase și pot duce la ani grei de închisoare. Acesta este un fenomen tot mai cunoscut, mai nou, însă, și discuțiile private au devenit obiectul deschiderii unor cauze penale. Mihail Ermurachi un pensionar de 70 ani din orașul Tiraspol, inginer de profesie, se judecă deja de mai bine de un an cu regimul din stânga Nistrului pentru a-și apăra libertățile fundamentale. Totul a început în 2019, când acesta a observat o placă memorială în care era elogiat un soldat ce a luptat în Siria. Obiectul comemorativ a fost edificat la intrarea în școală nr.9  din oraș, drept exemplu educativ pentru copii. 

„Acolo scria că a murit în timpul efectuării serviciului militar, nu mai țin minte exact, în Siria și asta pe mine m-a aprins. Cum așa, ocupanții pe teritoriu ocupat iau în serviciu militar și îi trimit să facă ordine în țările din lumea a treia. Am venit acasă, am sunat directorul școlii, am avut noroc chiar ea mi-a răspuns. Îi spun așa și așa, nu e bine să plasați așa lucruri, nu e corect să educăm copiii pe exemplele unor ucigași.”

În timpul discuției telefonice, directoarea școlii l-a invitat pe bărbat la ea în cabinet pentru a discuta nemulțumirea acestuia. A primit cu entuziasm invitația, iar când a intrat în cabinetul ei a văzut atârnat tabloul lui Vadim Krasnoselski, după care discuția fost și mai aprinsă.

Mihail Ermurachi, locuitor al orașului Tiraspol: „Eu,  ooo marioneta aici e atârnată, atunci directoarea s-a indignat cum el e președintele meu, eu pentru el am votat, nu e frumos să vă comportați în acest fel, a început să încingă atmosfera. Ea spune că: se poate ca în timpul discuției noastre să asiste secretarul meu. Asta mie mai apoi îmi incriminau că am avut o intenție rea mergând acolo. Eu am mers acolo cu gândul că nu e corect așa. Am pregătit pe o foaie câteva întrebări, profesorul trebuie să fie un om de treabă, deștept, înțelept, specialist? Ea îmi spune că da, eu îi spun că dacă da, nu înțeleg de ce afișați așa ceva.”

Ulterior, au urmat mai multe întrebări provocatoare și din partea directoarei: ce a apărut mai întâi Moldova sau România sau ce limbă vorbește acesta. Întrebări la care bărbatul nu a atras atenție,  că ar putea fi o capcană. 

 „Se simțea în voce o ură față de România, că românii sunt așa și așa, se simțea. Eu spun, Tamara Dmitrievna eu am așa un text, acolo sunt toate aceste întrebări, ce a apărut prima România sau Moldova, este totul pus pe rafturi calm, un pic mai iute ca să se citească mai interesant. Ulterior, în dosar au fost introduse aceste trei foi și pe baza acestui text îmi fabrică dosar pe trei articole, am insultat președintele numindu-l ca și cum mercenar, dar eu l-am numit marionetă este cumva asemănător, dar ca să fim corecți trebuie să spui așa cum a fost cu adevărat.”

S-a aflat că toată această discuție a fost înregistrată și a fost raportată la organele de securitate ilegale din regiune, iar articolul scris de acesta și prezentat a ajuns să figureze în dosar. 

Mai întâi, pentru o cauză mai apoi au adăugat încă una și la final au adăugat și a treia infracțiune, mai apoi totul a adunat într-un singur dosar și mă învinuiesc de trei infracțiuni: insultarea președintelui PMR, lucru strict interzis pe teritoriu ocupat de Rusia, a doua – insultarea pacificatorilor ruși pe care eu îi numesc ocupanți, așa cum este, și a treia – cea mai absurdă din ele, instigarea la ură interetnică de rasă și religie pe teritoriu PMR de unde așa concluzie.”

Trei linii de acuzare

Acuzațiile ar reieși din discuția privată și textul scris în care acesta neagă existența Republicii Moldovenești Nistrene ca stat, neagă conceptul de ”cetățenie RMN”, susține că ”Transnistria este pământ românesc”, iar „președintele” e o marionetă. Declarații ce au fost calificate drept acțiuni îndreptate spre provocarea urii naționale. Pe aceste trei linii de acuzare a și început un așa-numit proces de judecată. 

Mihail Ermurachi, locuitor al orașului Tiraspol:

„La prima ședință am declarat direct că nu recunosc instanța și componența acestuia. În legătură cu judecata ilegală, în al doilea rând la Tiraspol toți judecătorii sunt numiți de așa-numitul președinte din regiune care în dosar este declarat victimă și în legătură cu aceasta, că judecătorul e dependent de victimă și trei, la acel moment deja eu am adunat probe care demonstrează incompetența judecătorului. Judecătorul e de aceeași etnie ca și procurorul care mă învinuiește, bulgar, dar mie în dosar scriu că eu aș fi urât bulgarii și pe ruși, mă uimesc cum ei nu mi-au imputat că urăsc și evreii… tradițional. L-au interogat pe fiul meu, nu e clar pentru ce. Este incorect din punct de vedere moral. Nu e corect ca fiul să dea declarații împotriva tatălui. Fiul meu e cam slab la acest capitol, nu iubește să intre-n conflict cu oamenii cu epoleți  chiar și ilegale.”

Pavel Cazacu

Avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu, care a analizat acest dosar și l-a consultat pe Mihail constată că: „În regiunea transnistreană libertatea de exprimare este una din cele mai încălcate drepturi sau libertăți mai bine zis mai ales în ultimii ani când au fost și am depistat o sumedenie de cazuri grave în care oamenii doar pentru simplul fapt că au avut curajul să spună ceva au avut curajul să critice au avut de suferit. Se reflectă prin intimidări presiuni alții au ajuns în detenție alții au fost forțați să părăsească regiunea transnistreană. Dosarul lui Mihai Ermurache este cumva unul reprezentativ pentru că el scoate la suprafață mai multe nuanțe despre fenomenul nerespectării libertății de exprimare în regiunea transnistreană.” 

11 ani 

În acest dosar, Mihail Ermurachi riscă 11 ani de privare de libertate pentru acțiuni care au fost introduse în așa-numitul cod penal în ultimii ani pentru a instaura o cenzură și mai mare. Aceste legi sunt asemănătoare cu cele din Federația Rusă, Belarus și Coreea de Nord.

„Pretinsul cod penal din regiunea transnistreană stabilește mai multe pretinse infractiuni care apriori sunt împotriva libertății de exprimare  spre exemplu există o infractiune care se referă la faptele de negare rolului pozitiv a misiunii de pacificare.

Acesta este cazul si domnului Ermurache pentru că dânsul a criticat trupele ruse dislocate în regiunea transnistreană. Cel mai interesant că aceste acuzații care le-a adus dumnealui le-a spus într-o discuție privată cu altă persoană care a înregistrat acea discuție și a dus-o la pretinsul MGB de la Tiraspol si iată ca urmare a unor discuții private riscă până șa 11 ani privațiune de libertate,” constată Cazacu.   

În timpul procesului judiciar, Mihail Ermurachi a venit cu mai multe solicitări, printre care de a demonta acea placă memorială, demisia directoarei și să-i fie întoarsă pensia, care timp de 10 ani nu i se mai achită, deoarece a refuzat să accepte cetățenia și existența acestei republici fantomă. Pentru poziția sa civică bărbatul este bine cunoscut în Tiraspol și nu de puține ori a fost amenințat și chiar bătut. 

După ce a fost agresat pe stradă, pentru poziția sa civică, Mihail poartă cu el o bară metalică, folosită pentru beton armat.

„Eu deja cu mine port mereu așa un accesoriu în geantă pentru ca să mă pot apăra astfel de acțiuni să nu mai permit. Eu sunt foarte cunoscut de organele transnistrene. Eu în această miliție, am și fotografii și amprente totul au.”

Mihail Ermurachi nu se așteaptă că va fi îndreptățit de către regim, dar încă speră că nu se vor decide să pună în temnițe un bătrân de 70 de ani. Bărbatul își păstrează simțul umorului când se gândește la viața de după gratii, prietenii lui însă sunt mult mai pragmatici și se așteaptă la ce e mai rău. 

„Eu am 70 de ani, dacă îmi vor da 11 ani mă vor scuti de griji pentru toată viața, mă vor asigura cu haine, mâncare și acoperiș deasupra capului, asta e pe de-o parte. Eu cred că totuși nu vor face asta. Cred că datorită vârstei mele ei nu vor decide să mă închidă, îmi vor da ani, dar la libertate. Pentru faptul că m-aș fi comportat urât la ședințele de judecată sunt sigur că 15 zile de arest administrativ îmi vor da. Asta e clar și fără să mergi la clarvăzătoare. Din altă parte, ei să mă achite la fel nu pot, ce iese: așa judecători – așa procurori examinau așa dosar periculos și să îmi dea dreptate nu e posibil, așa și dacă și ar fi o achitare, mie deja nu-mi trebuie din partea unor bandiți, ar ieși că eu sunt absolut comod în fața lor.” 

Victor, prietenul lui Mihail, la fel, locuitor al orașului Tiraspol: „Mihail are o atitudine mai optimistă în această situație. El nu înțelege, eu am fost de câteva ori închis de către ei acol, multe spun ce se poate întâmpla cu o persoană. Mihail ironizează un pic această situație, dar asta se poate termina pe departe fără ironie. Aici totul este creat pentru ca să prospere afacerile cuiva, chiar și acum mi-e frică să spun cred că înțelegeți pe cine am în vedere, pe unii monopoliști și toată mașinăria lor administrativă este concentrată pe aceasta.”

Avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu, susține că, din practica judiciară din stânga Nistrului, sunt foarte puține cazuri în care persoanele au fost achitate de către pretinsele instanțe.

„Administrația de la Tiraspol încearcă să își ia niște măsuri de siguranță pentru a înăbuși si acele voci care au rebele dacă putem spune așa.Este cercetat în libertate în privința lui nu există o pretinsă încheiere de arest tocmai din acest motiv că este o persoană în vârstă însă riscul de a fi condamnat este unul destul de real pentru că toate infracțiunile de care este acuzat se referă la privațiune de libertate, să nu uităm că condițiile de detenție din regiunea transnistreană sunt calificate de către CEDO  ca fiind unele inumane și degradante nici nu vreau să mă gândesc în ce condiții ar putea fi reținut persoanele în etate inclusiv și domnul Ermurache.”

„Totul se poate repeta din nou”

De-a lungul timpului, Mihail a colectat mai multe cărți și articole din ziare în care este pe larg promovată ura față de Republica Moldova și insulte la adresa autorităților de pe malul drept. El spune că existența acestora demonstrează că, de fapt, exponenții regimului de la Tiraspol promovează și instigă la ură interetnică. 

„Totul se poate repeta din nou”, scrisă în 2003 la Tiraspol, există și partea II

„Această carte o voi prezenta în așa-numita judecată. „Totul se poate repeta din nou” după cum vedeți aici sunt președinții Republicii Moldova, Snegur și Voronin, sunt prezentați pe fundalul semnelor naziste. Eu cred că e o insultă directă, deci așa ceva e permis de insultat președinții adevărați.”

Cartea „Totul se poate repeta din nou” a fost scrisă în 2003 de persoane care în prezent se află în funcții de conducere și poate fi găsită în bibliotecile din regiune.  

Aici autorii sunt următorii, Volkova A.Z. candidat în științe istorice, acum este consilier prezidențial al lui Krasnoselski, Beril Stepan Iordanovici, doctor în științe fizice și matematice, acum pretinde să fie rector al universității din Tiraspol, Galinski candidat în științe filosofice, e un pește mic, Anatoly Guretsky, așa-numitul procuror PMR și acest Goretsky, el acum mi-a aprobat dosarul penal.”

De ce a rămas?!

L-am întrebat pe Mihail de ce a rămas în tot acest timp să trăiască în regiune și cum a rezistat fiind mereu persecutat, lăsat fără pensie și purtat prin instanțe. Bărbatul ne-a spus că o face cu gândul că regimul va înțelege: ei sunt cei care trebuie să plece. 

„Dacă în 1992 când acești bandiți… dar eu trăiam în acel timp lângă punctul de control al cazacilor. Ei veneau în curtea că să spele: picioarele, hainele, iar eu îi alungam, atunci era periculos, auzeam pe zi de 20-30 de ori ca să plec te vor ucide pentru așa declarații și tot așa cu timpul tot mai rar aud așa ceva. Acum când mi-au intentat acest dosar eu merg vorbesc despre asta, nu am dat… și nici nu aș fi semnat să nu divulg, cine mă poate obliga, și nimeni nu îmi spune nimic. Îmi spun, „da e periculos nu îți este frică ?” Dar eu le zic: e bună această putere de care trebuie să îți fie frică? E bună această libertate, nu vă gândiți oameni buni e bine să te simți nazist să urâți românii?

„Eu sunt tâlhar că să fug? Ei ar trebui să plece să se salveze înțelegeți, asta e teza mea cea mai importantă, a doua puțin publicitară, dacă eu o să plec de aici înseamnă cu nu am conștiința curată și va ieși că toată regiunea va rămâne fără oameni de treabă. E clară ideea, da? Asta e așa cu umor, dar cum se trăiește…”

Victor, prietenul lui Mihail, este cel care ne-a ajutat să facem legătură cu el. Acesta a dorit să-și păstreze anonim numele de familie, spunând că oamenii din regiune se tem, iar dacă te poziționezi contra regimului urmările pot fi fatale. 

„El nu vrea să treacă peste principiile sale, nu am întâlnit oameni care nu își vor pensia 10 ani, deja doar pentru că nu acceptă aceste acte ilegale. Eu, la fel, am aceeași părere. Consider acest teritoriu ocupat, dar sunt constrâns să mă supun așa cu se supun ocupanților.

Oamenii sunt speriați, ei și anterior erau speriați, dar acum viața a fost adusă la un grad de cinism și oamenii se tem să fie dați dispăruți într-o bună zi, spunând că au fost bolnavi sau pur și simplu să dispară. Aici nimic nu costă, să implici unele persoane cu trecut criminal și acea persoană să fie nenorocită pe viață sau să fie ucisă, aici nu lucrează nicio lege. Aici nici nu trebuie să implici pe cineva, mie vecinul de la etajul întâi cu ciocanul mi-a vandalizat ușa,” susține Victor. 

Pavel Cazacu, avocat Promo-LEX 

„Riscul de încarcerare este foarte mare și acest lucru va fi un semnal pentru toată lumea care îndrăznește  să spună ceva contra administrației de la Tiraspol, să spună ceva critic pentru că astfel de situații, fiind acolo in regiunea transnistreană și care îndrăznește să spună ceva critic  care nu este o poziție sau opinie care nu este la modă sunt foarte puține sau practic sunt inexistente de fiecare dată când o persoană îndrăznește să spună ceva fie deja nu se mai află părăsind forțat regiunea sau se află în detenție.” 

În regiune mai sunt încă foarte multe persoane care nu sunt de acord cu regimul instaurat de către Holdingul Șerif, însă o mare parte din ei a fost constrânsă să-și perfecteze acte transnistrene și să trăiască după regulile lor. Mihail a ales să fie de partea cealaltă a baricadelor, fiind în inima Tiraspolului. 

„Victor vorbește corect, pericolul este mare. Dar știți… să schimb frica pe onoare nu merită și eu de ce aș apela la ajutorul vostru și al lui Victor că să facem gălăgie, dar ei sunt fricoși din observațiile mele, vă spun. Atunci când îți este frică, te pot controla, dar atunci când nu îți este frică atunci ei încep să-și murdărească pantalonii.”

 

Autor: Irina TABARANU
Imagine: Vitalie PALADE /CU SENS
Producător: Vitalie GUȚU 
Acest produs a fost realizat de A.O. Academia de Creație și Inovații Mediatice în cadrul proiectului „Zona de Securitate, în alertă 24/24”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a echipei zonadesecuritate.md și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

logo jos ue kas