VIDEO. Un an de la răpirile din stânga Nistrului: un dosar la CEDO, trei capete de acuzare, niciun reținut și fără eliberări

VIDEO. Un an de la răpirile din stânga Nistrului: un dosar la CEDO, trei capete de acuzare, niciun reținut și fără eliberări

Luna octombrie a anului trecut a fost marcată de o serie de răpiri a cetățenilor Republicii Moldova. Totul a început cu 7 – 8 octombrie: patru persoane au fost furate în acea zi, din fericire două dintre ele, un polițist și un angajat al Agenției Servicii Publice, au fost eliberate la câteva zile, iar pe data de 29 octombrie un alt angajat la Agenției Servicii Publice a fost reținut ilegal de MGB-ul transnistrean și eliberat în aceeași zi. Doi bărbați, însă, stau în detenție ilegală în stânga Nistrului și până astăzi. Adrian Glijin, tatăl a trei copii și Stanislav Mînzărari, dosarele cărora sunt cu grif secret la Tiraspol. În toată această perioadă rudele acestora nu au putut să-i viziteze sau pur și simplu să discute la telefon, iar persoanele eliberate au fost persecutate, fiind chemate constant la interogatoriu. 

Pavel CAZACU, avocatul lui Adrian pe malul drept, declară că, „au fost depuse mai multe sesizări către autoritățile constituționale de la Chișinău către Procuratură, Biroul de Reintegrare, către organizațiile internaționale Misiunea OSCE în Moldova, dar și către Federația Rusă, pentru că din câte cunoaștem Federația Rusă controlează teritoriul din stânga Nistrului si potrivit CEDO are si ea o parte din aceste obligații pozitive. Aceste sesizări au fost expediate cu regret până în prezent deci la o distanță de un an nu avem informații suficiente sau răspuns la toate întrebările noastre în continuare Adrian Glijin se află în detenție, în continuare rudele acestora nu au avut acces la el. Accesul a fost ferm restricționat de către autoritățile de la Tiraspol mai mult ca atât au fost probleme în a transmite medicamente.”

În luna februarie a acestui an, am mers la Săntăuca pentru a discuta cu mama lui Adrian, atunci legătură cu fiul era lista cu produse alimentare pe care se semna feciorul și discuțiile cu avocatul acestuia din regiune. Acum a fost pierdută și legătura cu așa-numitul apărător al acestuia. Avocatul local care a fost oferit de regim în mod gratuit nu mai ține legătura cu familia lui Adrian din motiv că aceștia nu-l mai plătesc, deși nici nu ar fi trebuit să o facă.

La telefon, Vera GLIJIN, mama lui Adrian Glijin, ne-a mărturisit că dosarul este acum la așa-numita „Curte Supremă”, iar pe data de 9 octombrie trebuia să fie o nouă ședință de judecată. „Ce s-a întâmplat? De ce nu a fost judecată nimeni nu știe. Deoarece vă spun, avocatul nu răspunde la sunetele mele și feciorul tot nu știe de ce nu afost judecată. Eu luni am fost, i-am dus produse, am primit de la el lenjeria de pat și câteva haine de vară, mi le-a transmis acasă. Asta este legătura!

Dosarul este ținut în secret pe motiv că Adrian ar fi trădat republica nerecunoscută, iar acest lucru a făcut documentarea procesului de către autoritățile constituționale, dar și avocații de pe malul drept tot mai anevoioasă. Toate actele procesului fiind secretizate, iar comunicarea cu familia întreruptă pe motiv că așa-numitul Comitet de anchetă din regiune nu mai are ce spune familiei, datele fiind „secrete”. Chiar și așa, vara aceasta familia lui Adrian împreună cu avocatul Promo LEX au trimis o cere la CEDO.

Pavel CAZACU, avocat Promo-LEX
Pavel CAZACU, avocat Promo-LEX

„Am invocat în primul rând violarea articolului 3 și 5 privarea ilegală de libertate împreună cu detenție în condiții inumane, însă pe lângă aceste 2 articole am mai invocat și violarea articolului 8 pentru că este vorba de încălcarea vieții private atât al lui Adrian cât și al rudelor acestuia pentru că mai mult deja de un an de zile nu au avut posibilitatea să aibă o întrevedere în condiții de confidențialitate.

 Cererea este împotriva Republicii Moldova pe deoparte și împotriva Federației Ruse.
-De ce împotriva Republicii Moldova?

-Împotriva Republicii Moldova pentru că în acest an după părerea noastră dar și a rudelor nu a făcut suficient ca TAIE în primul rând să fie eliberat din detenție pentru că este una ilegală.”

Dosarul privind răpirile din luna octombrie 2020 se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, de la care am solicitat informații despre mersul anchetei și acțiunile întreprinse. În replică, ni s-a oferit câteva detalii din anchetă, dar așa și nu am găsit răspuns la întrebarea dacă au fost identificare persoanele ce se fac vinovate și ce acțiuni s-au întreprins pentru reținerea acestora. Ni s-a comunicat că „la această etapă, oferirea informațiilor procesuale efectuate de procurori nu este oportună.”

 Răspunsul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale

„Vă informez că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a luat act de cererea Dvs. înregistrată la 12.10.2021, cu referire la dosarele privind reținerea și răpirea cetățenilor Republicii Moldova de către structurile ilegale de forță din stânga Nistrului, în perioada 7-8 octombrie 2020.

În acest sens, vă comunic că de către Procuratura raionului Floreşti au fost iniţiate urmăriri penale în trei cauze penale, conform semnelor componente ale infracţiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) din Codul penal (răpirea unei persoane), art. 179 alin. (1) din Codul penal (violare de domiciliu) şi art. 351 alin. (2) din Codul penal (uzurparea de calităţi oficiale). Ulterior, cauzele penale au fost transmise în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.

Pe cauzele menţionate au fost efectuate un șir de acţiuni procesuale, pe teritoriul controlat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova.

Totodată, în vederea neadmiterii încălcării prevederilor art. 212 din Codul de procedură penală, precum și în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor pe caz fără afectarea urmăririi penale, la această etapă, oferirea informațiilor suplimentare privind acțiunile procesuale efectuate de procurori nu este oportună.”

„Cu părere de rău unde, la ce etapă suntem acuma cu dosarul lor? Gata, gata cu atâta? Eu v-am spus, toate structurile statale, parcă au fost alegeri în perioada de alegeri au stat într-un repaus – într-o vacanță și au uitat de toți. S-au terminat alegerile s-au stabilit cu Parlament cu Guvern cu toate structurile care le-au format, unde sunt ele structurile, de ce nu funcționează? Cu se ocupă?”, se întreaba dna Vera.

Mama lui Adrian este revoltată nu doar de mersul lent al anchetei, dar și de inacțiunile celorlalte structuri ale statului menite să protejeze drepturile oamenilor din stânga Nistrului. Biroul politici de Reintegrare a comunicat pentru Zona de Securitate că deși a remis multiple demersuri de eliberare a acestor persoane, rezultatul nu s-au soldat cu succes.

Răspunsul Biroului Politici de Reintegrare

„Cu referire la solicitarea Dvs. în care a fost abordată situația cetățenilor Republicii Moldova сe au fost sechestrați cu forța și privați ilegal de libertate în perioada 7-8 octombrie 2020, precizăm că imediat cum au fost cunoscute aceste cazuri au fost întreprinse măsuri prompte de intervenție din partea Biroului, cu sesizarea tuturor autorităților naționale competente întru a fi întreprinse măsurile legale ce se impun, precum și sensibilizarea actorilor internaționali din cadrul formatului 5+2 și a partenerilor internaționali relevanți cu apelul implicării prin toate modalitățile posibile în vederea eliberării și restabilirii în drepturi a cetățenilor vizați.

Prin canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici, au fost perfectate și remise multiple demersuri prin care Chișinăul a solicitat Tiraspolului elucidarea tuturor circumstanțelor, explicarea motivelor manifestării unor asemenea abuzuri inadmisibile, oferirea accesului rudelor, reprezentanților oficiului ombudsmanului și a cadrelor medicale calificate întru evaluarea stării acestora și oferirea asistenței necesare, și desigur, chemarea insistentă de a contribui la eliberarea lor necondiționată și la garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale.

Spre regret, nu toate solicitările Chișinăului au găsit o reacție cuvenită din partea Tiraspolului sau au fost pur și simplu au fost neglijate, în perioada apropiată fiind obținută doar eliberarea din detenție a 2 din cei 4 cetățeni privați injust de libertate, dar și aceasta în împrejurări condiționate, iar în privința altor 2 cetățeni ai Republicii Moldova nu s-a urmărit nici o dinamică favorabilă, nefiind asigurat accesul la aceștia a rudelor apropiate, a funcționarilor abilitați din partea Republicii Moldova și a apărătorilor drepturilor omului.

Președinția în exercițiu a OSCE din anul 2020 și cea din 2021, precum și Reprezentantul Special al acesteia în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, dar și Misiunea OSCE în Moldova au fost în mod constant informați despre aceste cazuri, cu apelul de a avea o contribuție activă în calitate de mediatori în negocieri și de a mobiliza eforturile comune pentru soluționarea acestor cazuri, eliberarea imediată din detenția ilegală și protejarea drepturilor inalienabile în lumina standardelor dreptului internațional.

Aceleași adresări au fost circulate și reiterate de către delegația Republicii Moldova pe platforma de interacțiune a Comisiei Unificate de Control, unde, însă, în mod uzual, din lipsa consensului, se constata imposibilitatea includerii subiectelor pe agendă și a determinării măsurilor prompte de reacție și de intervenție.

Nu mai puțin important este faptul că Chișinăul a insistat asupra necesității reluării ședințelor grupurilor de lucru pentru drepturile omului în vederea abordării și soluționării cazurilor individuale de lezare a drepturilor omului, însă, aceste propuneri au fost amânate și tergiversate de către Tiraspol, sub diverse pretexte.

Chișinăul continuă să depună toate eforturile posibile și cu utilizarea mecanismelor de dialog existente întru promovarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, obținerea eliberării deținuților privați ilegal de libertate în regiune și restabilirea acestora în drepturile universal garantate și consfințite.”

Așa cum se arată în răspunsul celor de la reintegrare, polițistul, Andrei Amarfi și angajatul ASP, Alexandru Puris, au fost eliberați în baza anumitor condiții, pe care noi, din păcate, nu le vom cunoaște în viitorul apropiat. Cert este că odată cu eliberarea lor, problemele acestora cu structurile de forță de la Tiraspol nu s-au încheiat.

Cazacu susține că atât reprezentantul Poliției cât și reprezentantul Agenției Servicii Publice pentru o perioadă nu au putut părăsi regiunea având această obligație de nepărăsire care este aplicate de către pretinsele organe de drept din stînga Nistrului. „Mai mult ca atât, unii din ei au avut si probleme medicale ceea nu este exclus că a fost din cauza stresului pe care l-au suportat in detenție, nu este clar situația lor acum.

Ulterior s-a constatat că polițistul de la Florești a fost răpit, deoarece un milițian din stânga Nistrului a fost condamnat în premieră de instanțele constituționale.

Pavel Voicu, ministrul Afacerilor Interne în perioada noiembrie 2019-august 2021. a declarat pe 7 decembrie 2021:

„Reținerea lui Amarfi este ca o consecință că a fost reținută persoana care a răpit un cuplu din satul Vertiujeni. Au fost reținuți celelalte 3 persoane precum că au colaborat cu instituțiile Ministerului de Interne sau cu structurile organelor de forță. Noi pe fiecare caz pornim dosare penale cei care se fac vinovați sunt anunțate în căutare în cazul polițistului Amarfi sunt identificați autorii acestei răpiri la moment sunt întreprinse toate măsurile ca să fie predați justiției.„

 Milițianul cu pricina este Andrei Samonii care a fost condamnat la 15 ani de detenție, fiind găsit vinovat pe trei articole: violare de domiciliu, răpirea persoanei și tortură. În cele din urmă Samonii a făcut recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva decizie Curții de Apel Bălți care l-a condamnat. Ședința în care trebuia să fie examinat recursul a fost planificată pentru 12 octombrie, însă a fost amânată pentru data de 2 noiembrie. În tot acest timp am aflat din surse demne de încredere că Andrei Amarfi a fost constant chemat de către organele de forță ilegale de la Tiraspol pentru interogări.

„Da, a fost deschisă o cauză penală, întrebarea este ce se întâmplă cu aceste cauze penale noi cunoaștem cel puțin din experiența noastră ca În astfel de situații, da, se deschide o cauză penală dar aceste cauze nu ajung la o soluție logică cu identificarea persoanelor responsabile cu transmiterea dosarului În instanțele de judecată judecare și până la urmă tragerea la răspundere a persoanelor pentru faptele savârsite,” constată Avocatul Promo-LEX.

Dosarele ce se referă la ilegalitățile structurilor de drept neconstituționale sunt suspendate de cele mai multe ori, pentru că nu ar fi fost identificate persoanele suspecte, fie pentru că acestea chiar dacă sunt cunoscute procurorilor se eschivează de la urmărirea penală.

Pavel CAZACU:În prezent statul Republica Moldova din păcate nu are un mecanism de reabilitare a acestor victime ale încălcărilor drepturilor omului vorbim de încălcările care vin din stânga Nistrului.”

Atât autoritățile constituționale, dar și publicul cunosc mai multe detalii în cazul lui Adrian Glijin datorită deschiderii mamei acestuia. Pe cazul celui de-a doilea cetățean al Republicii Moldova, Stanislav Mînzărari se cunoaște mai puțin, deoarece rudele lui au ales să se adreseze la avocații din stânga Nistrului. Se cunoaște doar că Mînzărari este deținut la fel ca Glijin în izolatorul nr.3 Tiraspol.

Mama lui Adrina Glijin, Vera Glijin

„Așteptările mele au fost ca după alegeri, cinstit să vă spun, nu știu de ce socoteam că, cu sosirea doamnei Maia Sandu se va rezolva pozitiv eliberarea deținuților atât politic cât și nepolitic și cei răpiți și nerăpiți din Transnistria.

Cu părere de bine, de acum perchezițiile s-au terminat, nu au fost, ultima percheziție a fost atunci când au fost să aresteze mașina și dup aceea parcă parcă să dea Dumnezeu să fie mai departe așa, parcă ne-au uitat puțin, dar totuși, eu nu pot face nimic pentru fiu.

Cel mai mult eu retrăiesc deja pentru nepoțică ce să-i mai spun și plus mama mea care a fost foarte apropiată cu feciorul meu, au avut niște legături mai apropiate și mai deschise decât cu mine, feceoru, și acum mama este foarte bolnavă și foarte retrăiește că nu-l poate vedea.”

Subiectul răpirilor sau măcar al dosarelor de trădare de patrie în presa din stânga Nistrului lipsește total, în schimb activ este mediatizată condamnarea lui Andrei Samonii și că aceasta ar fi o condamnare politică.

 „Un an și două săptămâni, ieri a fost ziua lui, (20 octombrie, n.red.) a feciorului și eu nici nu am avut posibilitatea măcar să-l felicit.
– Câți ani a împlinit?
– 42… ”