Serviciul Vamal
Sute de milioane de lei pentru bugetul național din contul reintroducerii taxei pentru procedurile vamale companiilor din stânga Nistrului, în timp ce alte zeci de miliarde continuă să fie ratate
Autoritățile R. Moldova au decis ca, începând cu 10 august, agenții economici din regiunea transnistreană să achite o parte din scutirile de drepturi de import și anume taxa pentru procedurile vamale, de care au fost scutite începând cu 2014.
Deși autoritățile constituționale susțin că scopul deciziei este de a asigura un tratament egal față de agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului la importul și exportul produselor, companiile din regiune în continuare beneficiază de facilități fiscale și vamale, din contul cărora bugetul țării ratează anual aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Astfel, în timp ce prin reintroducerea taxelor pentru procedurile vamale bugetul național va câștiga câteva sute de milioane de lei din contul operatorilor din stânga Nistrului, alte câteva miliarde vor fi ratate din cauza scutirilor fiscale de care se bucură în continuare agenții economici din stânga Nistrului.
Din 2014, agenții economici din regiunea transnistreană sunt scutiți de toate taxele pentru drepturile de import: TVA, accize, taxe vamale și proceduri vamale, precum și de taxele pentru poluarea mediului pe care companiile din dreapta Nistrului le achită. Atunci, ca urmare a negocierilor cu Tiraspolul, autoritățile de la Chișinău au decis să ofere aceste facilități companiilor din stânga Nistrului. Autoritățile constituționale și-au argumentat decizia prin necesitatea „asigurării un climat propice pentru demersurile orientate spre reintegrarea țării”, dar și „stimularea activității mediului de afaceri din regiune și contribuirea la dezvoltarea social-economică a localităților din stânga Nistrului”.
Aceste scutiri au devenit subiectul unui raport de audit al Curții de Conturi a R. Moldova (CC) din luna septembrie 2022. Curtea atenționa atât asupra creșterii substanțiale în ultimii ani a volumului și a valorii mărfurilor importate, cât și asupra numeroaselor nereguli și riscuri legate de gestionarea acestor facilități fiscale și vamale oferite companiilor din raioanele de est ale R. Moldova.
Potrivit raportului, scopul scutirilor de taxe de import pentru agenții economici din stânga Nistrului a fost combaterea contrabandei – de a preveni încălcarea regulilor vamale. Aceste beneficii sunt acordate cu o singură condiție – ca mărfurile să rămână pe teritoriul necontrolat de către structurile constituționale.
Auditul Curții a constatat că din contul scutirilor de import acordate companiilor din regiunea transnistreană bugetul țării a ratat aproximativ 13,4 miliarde de lei doar în perioada 2019-2021. Volumul și valoarea mărfurilor importate de agenții economici din stânga Nistrului au crescut în ultimii ani de 1,4 ori. Concomitent cu creșterea volumului mărfurilor importate a crescut de 1,7 ori și volumul scutirilor de drepturi de import.
Scutiri de miliarde pentru țigări, alcool, mașini și petrol
Auditul a constatat că 23 de agenți economici din raioanele de est ale R. Moldova au importat în 2021 mărfuri, în principal produse petroliere, produse din tutun, alcool și automobile în valoare de 10,5 miliarde de lei. Aceasta constituie 68% din totalul mărfurilor de import, iar scutirile acordate au constituit 3,5 miliarde de lei sau 64,7% din scutirile acordate în anul 2021.
Raportul mai arată că, doar în 2021, agenți economici din regiunea transnistreană, „Sheriff” SRL și „Tiroil Treid” SRL au importat cantități uriașe de carburanți în valoare de 948,5 milioane de lei, cu aplicarea scutirilor în mărime totală de 581,8 milioane de lei. Valoarea totală a scutirilor la produsele petroliere pentru companiile din stânga Nistrului a ajuns la 1,4 miliarde de lei doar în perioada 2019-2021.
De asemenea, raportul evidențiază faptul că „Moldovagaz” SA nu a declarat importul de gaze naturale pentru S.R.L. „Tiraspoltransgaz. Gazele naturale importate de către SA „Moldovagaz” pentru regiunea transnistreană sunt scutite de plata drepturilor de import. Respectiv, nu a fost raportată regulamentar valoarea scutirilor acordate în perioada 2020-2021.
CC a stabilit însă că valoarea totală a gazelelor naturale importate (și nedeclarate) de SA „Moldovagaz” pentru SRL „Tiraspoltransgaz” ajunge la 17,5 miliarde de lei, iar scutirile neraportate aferente agentului economic din stânga Nistrului, estimate de audit, constituie 1,3 miliarde de lei.
În plus, în ultimii ani, echipele mobile de pe traseele naționale, inclusiv din apropierea posturilor vamale interne de control de la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană, au identificat șapte cazuri de transport a circa 4,7 tone de produse petroliere fără acte de proveniență.
CC: Nu există un control adecvat
Doar în 2020, „Sheriff” SRL a importat 1.922,2 mii kg de produse din tutun (1,7 miliarde de bucăți de țigări), în valoare de 292,7 milioane de lei, beneficiind de scutiri în valoare de 1,6 miliarde de lei. Ulterior, în 2021 companiei i-a fost retrasă licența și nu a înregistrat importuri de produse din tutun cu scutiri.
În 2021, agenții economici din raioanele de est ale R. Moldova au mai importat 3.959 de automobile și autoturisme, în valoare totală de 446,8 milioane de lei, iar veniturile ratate de buget ca urmare a scutirilor fiscale oferite au fost de 627,2 milioane de lei – în creștere cu 166% față de 2020. De asemenea, persoanele fizice din regiunea transnistreană au importat în diferite perioade 2.055 de autoturisme. Valoarea lor totală este de 282,2 milioane de lei. Scutirile acordate pentru acestea ne-au costat 487,3 milioane de lei.
În context, Curtea atenționa asupra faptului că nu există un control adecvat și, respectiv, persistă riscul ca mărfurile importate cu scutiri de către agenții economici din stânga Nistrului să rămână pe teritoriul R. Moldova, fără achitarea tuturor drepturilor de import. CC recomanda atunci o monitorizare sistemică a corectitudinii și legalității scutirilor de care au beneficiat unii agenți economici, dar și excluderea riscului ca mărfurile respective să fie reintroduse pe teritoriul Moldovei.
Taxe pentru proceduri vamale impuse companiilor din stânga Nistrului
Cu câteva zile în urmă, autoritățile au decis ca, începând cu 10 august, agenții economici din regiunea transnistreană să achite o parte din scutirile de drepturi de import și anume taxa pentru procedurile vamale.
Astfel, potrivit Serviciului Vamal, la vămuirea mărfurilor plasate în regim de import vor fi achitate 0,4% din valoarea în vamă a mărfii, dar nu mai mult de 1800 de euro, la vămuirea mărfurilor plasate în regim de export vor fi achitate 0,1% din valoarea contractuală a mărfii, luându-se în considerare cheltuielile legate de transportul până la frontieră, dar nu mai mult de 500 euro.
Potrivit reprezentanților serviciului vamal, recenta modificare are drept scop asigurarea unui tratament egal față de agenții economici la importul și exportul produselor – aceleași taxe fiind aplicate și pentru companiile din dreapta Nistrului.
“De menționat, că până astăzi, doar agenții economici din Republica Moldova ce au relații fiscale cu sistemul bugetar aveau obligativitatea de a achita taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, iar prin modificarea introdusă în legislație și anume, introducerea obligativității de achitare a taxei respective de către agenții economici ce nu au relații fiscale cu sistemul bugetar, este asigurat un tratament egal al agenților economici la importul și exportul mărfurilor și produselor”, se arată în comunicatul Serviciului Vamal.
„Scutirea de taxe” și „scutirea pentru dreptul de import” sunt lucruri diferite
Valoarea totală doar a scutirilor pentru procedurile vamale a constituit în perioada 2019-2021 aproximativ 145 milioane de lei. Pentru comparație, în aceeași perioadă, celelalte scutiri de drepturi de import (TVA, accize, taxe vamale), de care vor beneficia în continuare agenții economici din stânga Nistrului, au ajuns la 13,2 miliarde de lei.
Potrivit răspunsului Serviciului Vamal pentru Zona de Securitate, valoarea totală a scutirilor pentru procedurile vamale oferite companiilor din regiunea transnistreană din 2017 până în prezent a constituit 254 milioane de lei.
Regimul separatist invocă „presiune economică”
Deși a fost introdusă doar taxa pentru procedurile vamale, regimul separatist de la Tiraspol a acuzat autoritățile constituționale de faptul că exercită „presiuni economice” asupra regiunii transnistrene.
Pe de altă parte, Alexandru Flenchea, ex-vicepremier pentru reintegrare, susține că reintroducerea taxelor nu este în măsură să afecteze funcționalitatea companiilor din stânga Nistrului. “Sunt taxe relativ mici, cu o zecime din procent din valoarea bunurilor declarate la export, respectiv 0,4% din valoarea bunurilor declarate la import. Sunt taxe standard aplicate agenților economici din toată țara, inclusiv din regiunea transnistreană. Cei din regiunea transnistreană au fost avantajați timp nouă ani. Acum situația revine la normal”.
“Noi reguli de joc” pentru companiile din stânga Nistrului
La ședința de luni, 14 august, Guvernul R. Moldova a aprobat un proiect de lege, care prevede actualizarea legislației ce reglementează activitatea agenților economici din regiunea transnistreană.
Ca urmare a adoptării hotărârii, Agenția Servicii Publice va putea înregistra atât agenții economici, cât și persoanele juridice și întreprinzătorii individuali – cei din urmă nefiind până în prezent subiecți ai legii. Totodată, au fost operate mai multe modificări privind modul de eliberare a licențelor.
Alexandru Flenchea spune că, în conformitate cu noua redacție a hotărârii Guvernului, solicitanții de licențe pentru genuri de activitate precum telecomunicațiile, importul de produse petroliere, din tutun, alcool ș.a., vor trebui să prezinte un pachet standard de documente – nu unul simplificat așa cum era până acum. În plus, licențele ar putea fi eliberate contra cost.
“Urmează să vedem cum va fi aplicată această normă și dacă pachetul standard de documente implică și plata pentru licențe. (…) Nu este explicit în textul hotărârii cum va fi mai departe, dar cu siguranță această hotărâre creează spațiu pentru perceperea taxelor pentru eliberarea licențelor”, susține Alexandru Flenchea.
Până în prezent, licenţele pentru companiile din regiunea transnistreană erau eliberate, fără achitarea taxei pentru licenţă, pe un termen de până la șase luni cu posibilitatea primirii unei noi licenţe la expirarea termenului de valabilitate a celei precedente. Noile modificări prevăd ca licențele să fie eliberare în condiții generale.
Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este de a eficientiza procesul de oferire a serviciilor publice agenților economici din regiunea transnistreană, cu aducerea treptată a activității acestora la rigorile cadrului normativ național și uniformizarea cerințelor comerciale economice pe ambele maluri ale Nistrului.
Prim-ministrul Dorin Recean a subliniat importanța continuării integrării agenților economici din regiunea transnistreană “în spațiul economic și, atenție, în spațiul fiscal al Republicii Moldova”.
Reacția regimului separatist: „Este contrar acordurilor semnate”
În legătură cu aceste modificări, pretinsul „minister de externe” de la Tiraspol a menționat că acțiunile Chișinăului contravin acordurilor semnate în cadrul procesului de negocieri. Exponenții regimului separatist insistă asupra discuțiilor pe această temă cu autoritățile constituționale de la Chișinău.
“Dacă partea moldovenească evită dialogul, ne bazăm sincer pe intervenția mediatorilor și pe asistența acestora pentru ca părțile să discute problemele stringente și să nu scape de sub control situația”, a spus reprezentantul pretinsului „minister de externe” de la Tiraspol, Dmitri Palamarciuc, precizând că aceste decizii “vor otrăvi pe termen lung relațiile dintre Chișinău și Tiraspol”.
Guvernul vrea normalitate în raport cu mediul de afaceri din regiunea transnistreană
Într-un comentariu pentru redacția Zona de Securitate, Biroul de Reintegrare de la Chișinău menționează că aducerea pas cu pas a activității mediului de afaceri din regiunea transnistreană în conformitate cu rigorile legislației naționale în vigoare reprezintă o prioritate guvernamental asumată. Totodată, cerințele aplicate în raport cu agenții economici de pe malul drept în mod nediscriminatoriu și cu respectarea regulilor competiției loiale necesită a fi realizate și în raport cu întreprinzătorii de pe malul stâng al Nistrului.
“Cadrul legal al Republicii Moldova este racordat la legislația UE și la standardele internaționale. Respectiv, acesta nu poate fi obiect al negocierilor cu Tiraspolul, or, este bine cunoscut faptul că actele normative au caracter public, obligatoriu și general și nu pot fi interpretate sau neexecutate”, au precizat reprezentanții Biroului. Potrivit lor, “în cadrul platformelor de dialog Chișinău-Tiraspol nu pot fi agreate înțelegeri care să pretindă la crearea unui al treilea spațiu juridic (după cel internațional și național) sau la facilități inechitabile, pasibile de contestare din partea antreprenorilor a căror drepturi și libertăți vor fi limitate și încălcate”.
Alexandru Flenchea susține că reacția autorităților ilegale de la Tiraspol era previzibilă. Totuși el crede că impactul ultimelor decizii asupra dinamicii relațiilor între Chișinău și Tiraspol nu trebuie supraestimat: “Retorica alarmistă și amenințătoare din partea Tiraspolului era previzibilă. Nu ne puteam aștepta la altceva. E doar o reacție isterică care va trece de la sine. Dar nici nu trebuie supraestimat impactul acestor schimbări mici asupra procesului de soluționare a acestui conflict”.
În opinia sa, agenții economici din țară trebuie să activeze în condiții de concurență loială, iar deciziile care conduc la legalizarea afacerilor, la eliminarea discrepanțelor și a destabilizării pieței și economiei țării sunt “firești și ele trebuie puse la punct mai devreme sau mai târziu”.