
Sub lupa securității: cum legea lui Gurețki aduce eticheta de spion locuitorilor regiunii transnistrene
- Drepturile Omului
Redacția
- 03/02/2025
În regiunea transnistreană continuă căutarea intensivă a „dușmanilor interni” și a „spionilor”. Așa-numitul „procuror general” Anatolii Gurețki a propus înăsprirea pedepselor pentru colectarea, stocarea și transmiterea datelor personale. Sunt vizate informațiile despre așa-numiții lideri ai regiunii, structurile de forță și formațiunile paramilitare. Acum, răspândirea unor astfel de date ar putea fi pedepsită cu până la zece ani de închisoare.
Formularea „informații clasificate” rămâne atât de vagă încât poate include orice subiect de interes public – de la scheme de corupție și până la încălcări ale legii. În noile condiții, orice locuitor al regiunii ar putea fi considerat „spion”.
Această inițiativă apare pe fondul intensificării măsurilor represive din Rusia, ale cărei legi sunt copiate activ de structurile locale. Noua interdicție privind transmiterea de date „cetățenilor străini” (adică tuturor celor care nu dețin cetățenia nerecunoscută a regiunii transnistrene), organizațiilor și instituțiilor statale amenință nu doar jurnaliștii și activiștii pentru drepturile omului, ci și cetățenii obișnuiți care mențin legături cu exteriorul.
Această inițiativă nu este doar o intensificare a controlului, ci un instrument de presiune menit să izoleze regiunea și să intimideze populația. Analizăm riscurile pe care le implică acest proiect de lege și modul în care se încadrează în strategia generală de suprimare a disidenței.
Sancțiuni penale pentru transmiterea informațiilor
Pe 23 ianuarie 2025, așa-numitul „procuror general” al regiunii transnistrene, Anatolii Gurețki, a propus „Consiliului Suprem” de la Tiraspol un proiect de lege privind introducerea unor „pedepse penale” pentru persoanele care colectează, stochează și transmit date personale sau informații „clasificate” către cetățeni, organizații și autorități străine.
Conform „proiectului”, transmiterea transfrontalieră a unor astfel de date ar putea fi sancționată cu o amendă între 1.800 și 2.700 de dolari sau cu până la 8 ani de închisoare. Dacă informațiile sunt transmise de un „grup organizat”, sancțiunile se înăspresc: amendă între 2.700 și 3.150 de dolari sau până la 10 ani de detenție.
În plus, „răspunderea penală” este prevăzută pentru crearea și administrarea site-urilor pe internet și a altor resurse online, precum și a programelor destinate stocării și transmiterii ilegale de date personale.
Cum poate fi interpretată această „lege”?
Formularea extrem de vagă a „proiectului” permite așa-numitelor „autorități” să-l aplice arbitrar împotriva oricui, inclusiv:
- Persoanelor care creează sau administrează site-uri, bloguri, canale YouTube și alte rețele sociale unde sunt publicate informații despre regiune;
- Administratorilor platformelor care conțin date pe care autoritățile le pot considera „personale” sau „clasificate”;
- Utilizatorilor unor aplicații sau platforme pentru transmiterea de informații pe care regimul le-ar putea declara „ilegale”.
Ce înseamnă acest lucru în practică?
În teorie, dacă o persoană publică un vlog pe YouTube despre evenimente din regiunea transnistreană, iar o altă sursă media sau un alt utilizator reîncarcă sau redistribuie conținutul, aceștia ar putea fi acuzați de „răspândirea de date personale” sau chiar de administrarea unui site folosit pentru „stocarea și transmiterea ilegală a informațiilor”.
Totul depinde de modul în care regimul decide să aplice această „lege”. Lipsa unor criterii clare permite utilizarea ei selectivă împotriva jurnaliștilor independenți, bloggerilor și celor care publică informații incomode. Astfel, există un risc serios de persecuție penală pentru orice conținut considerat inacceptabil de administrația locală.
Sincronizarea cu legislația rusă
Este relevant faptul că nota explicativă a „proiectului de lege” menționează în mod explicit armonizarea legislației locale cu cea a Federației Ruse. Se precizează că o lege similară a fost adoptată în Rusia pe 30 noiembrie 2024.
În plus, articolul 268-1 al așa-numitului „Cod Penal” transnistrean incriminează transmiterea de informații computerizate, conținând date personale către cetățeni, organizații și autorități străine, precum și transportul transfrontalier al suporturilor cu astfel de informații.
Reprimarea vocilor independente
Noțiunea de „date personale” în acest proiect de lege este ambiguă și poate include orice informație. Practic, noile sancțiuni sunt menite să protejeze datele despre liderii locali și structurile lor de forță.
Această inițiativă a fost lansată la scurt timp după adoptarea unei legi similare în Rusia, sporind riscurile pentru jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și orice persoană care dezvăluie informații de interes public sau colaborează cu mass-media de pe malul drept al Nistrului.
Avocații organizației Promo-LEX avertizează că aceste măsuri vor oferi structurilor de forță din regiunea transnistreană un nou instrument pentru suprimarea vocilor critice și intimidarea populației, împiedicând transmiterea informațiilor despre abuzuri și încălcări ale drepturilor omului.
Inițiatorul „proiectului”, Anatolii Gurețki a propus încă din 2022 pedepse penale pentru cei care apelează la organele constituționale de drept ale Republicii Moldova, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau la comitetele ONU.
În 2023, sub inițiativa sa, a fost extinsă legislația „antiextremism”, numărul infracțiunilor legate de „extremism” crescând de la 8 la 29.
Gurețki este vizat de un dosar penal al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) și a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor omului în cel puțin șase hotărâri ale CEDO.
***
Asociația Promo-LEX a cerut autorităților constituționale ale Republicii Moldova, partenerilor internaționali, misiunilor diplomatice și organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Misiunii OSCE în Moldova, să oprească inițiativele structurilor transnistrene care amenință drepturile fundamentale ale omului.
Promo-LEX solicită, de asemenea, ca guvernul Republicii Moldova și partenerii săi internaționali să condiționeze beneficiile economice și comerciale acordate regiunii transnistrene de respectarea reală a drepturilor omului, inclusiv libertatea de mișcare a jurnaliștilor, avocaților și activiștilor pentru drepturile omului.
Totodată, organizația propune crearea unei platforme eficiente pentru documentarea încălcărilor și intensificarea sprijinului informațional pentru locuitorii regiunii, astfel încât aceștia să poată beneficia de asistență juridică, precum și de alt ajutor necesar.