Șeful SIS, despre un eventual flux de cetățeni din stânga Nistrului care ar fugi din calea „mobilizării”

Șeful SIS, despre un eventual flux de cetățeni din stânga Nistrului care ar fugi din calea „mobilizării”

În contextul mobilizării anunțate de Federația Rusă, Seriviciul de Informații și Securitate de la Chișinău este cu ochii și pe regiunea transnistreană. Șeful SIS, Alexandru Musteață a declarat în cadrul unei mese rotunde pe tema consolidării rezilienței R. Moldova, privind elaborarea unei noi Strategii Naționale de Securitate, că pentru instituția pe care o reprezintă „problema transnistreană este unul dintre riscurile la care atragem noi atenția. Noi ca instituție, colectăm și analizăm datele și dăm mai departe datele. În rest, toate sarcinile privind soluționarea problemei transnistrene țin de formatele decise, pe platforma Biroului de Reintegrare.”

Referindu-se la fluxul de cetățeni din partea stângă a Nistrului, în contextul unui eventual ordin al pretinsului lider de la Tiraspol privind mobilizarea oamenilor de acolo de partea Federației Ruse, Musteață a declarat: Noi, cei din instituția pe care o conduc, avem metodologia necesară și capacitatea de a obține date, să cunoaștem, deseori, din timp. Cine vine, cine sunt persoanele respective, au anumite atribuții la așa-numitele organe ale securității din cealaltă parte a Nistrului. Și, eventual, dacă sunt persoane care se află în vizor, atunci poliția este instituția abilitată să intervină.

De asemenea, șeful de la SIS a mai spus că „în ceea ce privește regiunea transnistreană, chiar și acum nu există niciun impediment ca cetățenii să treacă de partea dreaptă a Nistrului, unu. Doi: cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova. Și atunci e greu să pui anumite filtre și să zici că aceste bun și acesta e rău.”

În cadrul aceluiași eveniment, unde s-a pus în discuție elementele ce se vor regăsi în noua strategie de securitate a Republicii Moldova, generalul Ion Coropceanu a punctat două mari vulnerabilități ale țării noastre venite din partea transnistreană

Prima componentă este forțele militare ale Federației Ruse staționate ilegal. Cea de-a doua componentă sunt forțele paramilitare ale pretinsei armate transnistrene. Împreună reprezintă un risc. Din punct de vedere al abordărilor pot să constat că ambele structuri au un singur punct de comandă, dacă le privim ca risc și amenințare în adresa securității Republicii Moldova”, a conchis generalul Coropceanu.

În context, Ion Coropceanu a dat de înțeles că actual potențial al Armatei Naționale pentru a face față unor amenințări din componenta actuală, nu și componenta care se află acolo, în stânga Nistrului, anume din perspectiva mobilizării.

Situația regională și mondială actuală impune noi consolidări de securitate, astfel secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean, a declarat că Republica Moldova nu mai poate miza pe instrumente de politică externă, precum neutralitatea, și trebuie să purceadă la dezvoltarea capacității de apărare.

„Republica Moldova a demarat acest exercițiu de national security strategy review. Este evidentă această necesitate, deja presantă, mai ales după ce Rusia a declanșat acest război împotriva Ucrainei. Dincolo de riscurile de ordin de securitate, dincolo de lucrurile care deja astăzi sunt evidente că Republica Moldova nu poate miza doar pe instrumente de politică externă, unul dintre ele fiind neutralitatea. Trebuie să purceadă nemijlocit la dezvoltarea capacității de apărare, dar aici e nevoie ca cetățeanul să susțină acest demers pe care guvernarea îl conștientizează, înțelege că este critic pentru supraviețuirea statului, dar neapărat trebuie să aloce resurse”, a punctat Dorin Recean.

Potrivit lui Recean, noua Strategie Națională de Securitate urmează să fie definitivaă până în februarie-martie 2023. Opiniile au fost exprimate în cadrul evenimentului „Consolidarea rezilienței Republicii Moldova: necesități și priorități în contextul elaborării unei noi Strategii Naționale de Securitate” organizat de Institutul de Politici și Reforme Europene în parteneriat cu Centrul Euroatlantic de Reziliență de la București.

Vezi și: Sandu: „Cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova dacă vor lupta de partea agresorului”