NICOLAI ȚVEATCOV Șef adjunct al Biroului politici de reintegrare
Șeful adjunct al Biroului de Reintegrare, Nicolai Țveatcov, se arată convins că reintegrarea poate fi doar prin federalizare
Șeful adjunct al Biroului de Reintegrare s-a adeverit a fi un susținător al principiului de federalizare și consideră că în Moldova acest termen are o conotație negativă,pe nedrept. Mai mult ca atât, Nicolai Țveatcov se arată convins că reintegrarea va fi realizată doar prin federalizare. Cum va arăta acest model: o federalizare aprofundată sau nu, oficialului de la reintegrarea îi este greu să spună la moment. Declarațiile în acest sens, dar și alte aspecte controversate au fost expuse de Țveatcov în cadrul unei emisiuni televizate de la postul afiliat socialiștilor, Primul în Moldova.
În opinia șefului adjunct de la reintegrare, cheia de soluționare a conflictului transnistrean va fi în redistribuirea atribuțiilor în stat dintre Chișinău și Tiraspol. Redistribuirea, însemnând federalizarea țării.
„Noi ne-am agățat de acest cuvânt (federalizarea n.r.) ce a luat o conotație negativă, dar cu totul în zadar. Redistribuirea atribuțiilor în țara noastră va avea un caracter oarecum federativ. Republica Moldova are deja un subiect recunoscut, Autonomia Găgăuză, care a lăsat o amprentă de principii federative în construcția statului Republica Moldova.”
Țveatcov vorbind despre criza din 2003, când a apărut memorandumul Kozak, spune că: „federalizarea nu a fost propunerea Federației Ruse. Acest proiect nu a fost propus de Dmitrii Kozak, a apărut cu un an sau doi înaintea includerii lui în procesul de reglementare. Eu consider că acest termen, măcar și din punct de vedere teoretic, este defăimat în zadar. Dar din nou, noi trăim în Moldova, la noi acest termen a devenit o confirmare a prezenței trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova și cei care nu se complac cu această idee o resping.
Mă repet, în procesul de reglementare a conflictului, redistribuirea atribuțiilor în stat reprezintă elementul cheie. Acesta din punct de vedere teoretic va însemna federalizarea țării. Cât de profundă va fi și care va fi modelul final, astăzi este complicat să spun.”
- Este necesar să menționăm că, în 2003 memorandumul Kozak nu se referea doar la redistirbuirea atribuțiilor în stat. Planul Kozak ar fi stipulat că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldovenească, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza, însă, care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Unul dintre articole mai prevedea că, contingentului de armată a Federației Ruse, ce staționează ilegal la Tiraspol i se oferă statut de bază militară pe termen 20 de ani.
Cât ține de autorul memorandumul, în nenumărate rânduri, chiar Dmitrii Kozak se declara autorul federalizării R. Moldova.
Ce ține de Misiunea de pacificare de pe Nistru, Țveatcov are o poziție comună cu acea a Tiraspolului, numind-o una de succes.
„Trebuie să recunoaștem că păstrarea păcii pe Nistru și stabilității este asigurată de către această Misiune care a decurs cu succes, nu fără incidente, aici nu aș fi atât de categoric, au fost incidente, nu este o situație simplă. Comisia Unificată de Control în comeptența căreia intra Msiunea de Pacificare a fost blocată cu anii, iar între participanții din cadrul comisiei foarte des au loc contradicții și neînțelegeri, dar reieșind din aceste probleme ele se rezolvă în interiorul formatului. Pe deoparte acest fapt stârnește critici, dar pe de altă parte recunoaște că mecanismul este unul funcțional, este o cheie pentru menținerea stabilității militare pe Nistru”, a mai declarat șeful adjunct al Biroului în cadrul aceleași emisiuni televizate.
Cine este Țveatcov
Pe parcursul emisiunii, Țveatcov a evitat să spună lucrurilor pe nume ce țin de războiul din Ucraina, numind agresiunea rusă: военные действия /acțiuni militare.
Și asta pentru că șeful adjunct al Biroului pare să fie un susținător al lumii ruse. Cel puțin după anexarea Crimeii în 2014, acesta se arăta indignat de sancțiunile impuse Moscovei și distribuia pe twitter mesaje de susținere.
Nicola Țveatkov este autorul monografiilor: „Голос Приднестровья : Эхо великой страны” (Vocea Transnistriei: Ecoul unei țări mari) și „Голос Гагаузии: Гагаузская автономия глазами её жителей” („Vocea Găgăuziei: autonomia găgăuziei prin ochii locuitorilor săi”).
Acesta și-a lansat monografia despre regiunea transnistreană la Moscova. În cadrul evenimentului, directorul Institutului Disporei ruse (Институт Русского зарубежья), Serghei Panteleev, puncta cu referire la tezele scrise de Nicolai Țveatcov că: „experiența transnistreană e ca un model pentru întreaga Moldovă, susținând că, în mare, drumul etnocratic al Moldovei, care a dus malul drept într-o fundătură, iar pe malul stâng al Nistrului, în ciuda tuturor dificultăților, statul s-a realizat și a dezvoltat un sistem social complet viabil, care a moștenit tot ce este mai bun din trecutul sovietic.” La acțiunea de lansare a monografiei „Голос Приднестровья : Эхо великой страны (Vocea Transnistriei: Ecoul unei țări mari)” , semnată de actualul șef-adjunct al Biroului de politici pentru reintegrare, ar fi participat și exponenți ai regimului de la Tiraspol.
La birou, Țveatcov a venit pe timpul când șef pe reintegrare a fost Vasile Șova, în calitate de consilier, iar în funcția de șef-adjunct a fost numit de Olga Cebotari, viceprim-ministru pentru reintegrare în Guvernul Chicu.