Varnița, 20.20.204 ora 16:30 la punctul ilegal de iesire din regiunea transnistreană. Sursa: Zona de Securitate
Regiunea transnistreană transmite un mesaj pro-UE mai puternic decât la scrutinul anterior
Regiunea transnistreană transmite un mesaj pro-UE mai puternic decât la scrutinul anterior
Numărul alegătorilor din regiunea transnistreană cu viziuni proeuropene s-a dublat față de primul tur al scrutinului prezidențial din 2020. Mai mult, numărul locuitorilor din stânga Nistrului care au spus „DA” aderării Republicii Moldova la UE a depășit numărul celor care au bifat ”NU” în mai multe localități din nordul și sudul țării.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024 au participat 16014 alegători din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Pentru ei au fost deschise 30 de secții de votare pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale.
După procesarea tuturor proceselor verbale din această circumscripție, candidatul Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, a întrunit 35.41% (5670) din voturi. El este urmat de Maia Sandu, care a obținut 25.21% (4037) din voturi.
Pentru scrutinul similar din 2020, în primul tur, la urne s-au prezentat mai puține persoane – 14269.
Atunci regiunea transnistreană a oferit candidatului pro-rus Igor Dodon, 74,25% (10595) din voturi. Pe locul doi s-a clasat Maia Sandu cu 13,34% (1904).
Asta înseamnă o creștere a numărului de voturi pentru candidatul pro-european în 2024 față de 2020 cu 2130.
Referendum
Alegătorii din regiunea transnistreană au votat “DA” la referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova în proporție de 37,44% și NU – în proporție de 62,56%, potrivit datelor preliminare ale CEC. În total, la referendum au participat 15 526 de alegători din stânga Nistrului.
Votul PRO la referendum al alegătorilor din regiunea transnistreană îl depășește semnificativ pe cel din Autonomia Găgăuză, unde s-au înregistrat cele mai multe voturi împotrivă, în comparație cu alte unități teritorial-administrative. Datele preliminare arată că în autonomie au votat 57 847 de persoane la referendum, dintre care 94,84% au votat „NU” și 5,16% au votat „DA”.
Chiar și numeric ponderea alegătorilor din stânga Nistrului care au bifat „DA” (5813) este mai mare decât în Autonomia Găgăuză unde pentru „DA” au pledat doar 2985 de alegători.
De asemenea, proporția alegătorilor din stânga Nistrului care au votat „DA” la referendum este mai mare decât în municipiul Bălți (29,42%), decât în raioanele Fălești (33,49%), Drochia (32,72%), Rîșcani (32,11%), Briceni (28,63%), Ocnița (21,06%), Dondușeni (27,16%) sau Edineț (29,74%) și similară cu cea din raioanele Florești (37,6%) și Soroca (38,7%).
Este prima dată când cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați dacă își doresc aderarea la Uniunea Europeană, prin urmare nu putem compara opțiunea din 20 octombrie cu un alt scrutin similar. Dar dacă extrapolăm datele raportându-le la la ultimele alegeri parlamentare, vedem că sprijinul oamenilor din regiune pentru această opțiune este în creștere.
Atunci pentru actualul partid pro-european de guvernare (PAS) au votat 3828 de cetățeni din regiune.
Datele preliminare afișate de Comisia Electorală Centrală arată că, în general, din 99.59% de procese-verbale procesate, opțiunea „DA” la referendum este majoritară – 50.45% (748846).
Imagini de la alegeri și opiniile alegătorilor le găsiți pe pagina noastră de Facebook.