Anatolii Gurețki și Valerii Ghebos: pretinsul procuror general și pretinsul ministru al securității (MGB)
Regiunea transnistreană sau regiunea MGB? Tiraspolul se pregătește să ofere noi împuterniciri de persecuție. „Un răspuns la inacțiunile Chișinăului”
„Infracțiunea” de extremism în regiunea transnistreană urmează să se extindă. Sovietul Suprem de la Tiraspol a votat în prima lectură o inițiativă ce vine să completeze acutala pretinsă lege cu privire la extremism în care vor apărea noi infracțiuni ce pot fi catalogate de natură extremistă.
Astfel, dacă în prezent sunt 8 pretinse infracțiuni cu caracter extremist, după votul în lectură finală a modificărilor propuse vor fi 29 astfel de infracțiuni. Printre acestea fiind: Limitarea libertății de întrunire; Denigrarea pretinselor simbolurilor de „stat”; Chemări la schimbarea violentă a regimului; terorism; uzurparea de calități oficiale, insulta pretinselor autorități, etc.
Inițiativa de a modifica „legea” „Cu privire la contracararea activităților extremiste” a fost făcută publică pe 17 mai 2023, de pretinsul procuror General al regiunii Anatoly Gurețki, ce este cercetat penal de PCCOCS.
Gurețki și-a motivat decizia prin dorința de a proteja existenţa pretinsei republicii rmn: „orice acțiuni care vor avea drept scop destabilizarea situației în diverse domenii – și pe probleme de incitare la ură rasială, interetnică, tensiuni politice etc. – ar trebui să primească un răspuns adecvat”, a declarat Gurețki în fața așa-numitului Sovet Suprem din regiune în momentul în care a prezentat inițiativa legisialivă.
Termenul de extremism în varianta regimului este înțeles astfel:
- „Infracțiuni comise pe motive de ură sau dușmănie politică, ideologică, rasială, națională sau religioasă sau pe motive de ură sau dușmănie împotriva oricărui grup social,” și care se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani.
Astfel, ce ține activitatea politicienilor aflați în opoziție, aceasta poate fi calificată ca și „ura politică” care la rândul ei este o activitate extremistă, fapt ce face imposibilă activitatea politică în afara voii regimului.
În nota informativă publicată pe site-ul pretinsului Sovet Suprem inițiativa mai este motivată prin dorința de a armoniza legislația locală la legislația Federației Ruse.
„Consolidarea sistemului represiv”
Pavel Cazacu, avocat al Asociației Promo LEX ce asistă juridic zeci victime ale regimului din stânga Nistrului, a declarat pentru Zona de Securitate că ultimele decizii venite de la Tiraspol în domeniul modificărilor legislative arată că regiunea transnistreană se transformă și mai mult într-un teritoriu în care democrația și drepturile omului sunt percepute ca un pericol pentru administrația de facto.
„Scopul declarat al acestor modificări este de a îmbunătăți așa-numitul cadru normativ local din regiune referitor la combaterea activităților extremiste. Ar fi o intenție bună, dacă nu am cunoaște că administrația de la Tiraspol califică discursurile și acțiunile critice în adresa regimului și a funcționarilor acestuia ca „incitare la activități extremiste”. Or, ne aducem aminte că anterior, jurnaliști, activiști civici și politici au fost persecutați pentru următoarele acțiuni: redactarea unei cărți despre abuzurile din armata transnistreană; discursuri critice, inclusiv în spațiul online, în adresa administrației de facto de la Tiraspol; participarea la proteste spontane și pașnice; condamnarea agresiunii ruse în Ucraina.
Deci, este destul de clar că scopul real al acestor modificări este de a consolida sistemul represiv local din regiune. Modificări care sunt similare celor din anii trecuți (ex. strategia de combatere a extremismului, Legea Gurețki etc) și care în mod evident limitează și mai mult drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Din păcate, regiunea transnistreană se transformă și mai mult într-un teritoriu în care democrația și drepturile omului reprezintă sunt percepute ca un pericol pentru administrația de facto.”
MGB își umflă mușchii
Modificările nu se opresc aici, regimul de la Tiraspol intenționează să înzestreze cu pârghii de persecuție și mai mari pretinsa structură ilegală de securitate de regiune, numită MGB (Ministerul Securității Statului), așa încât în mod independent să poată nu doar instrumenta, dar și trimite în instanță dosare ce țin de extremism.
Proiectul de „lege” în care se oferă noi atribuții Structurii de securitate, nu a fost făcut public, din surse demne de încredere am aflat acesta a fost trimis pretinsilor deputați din regiune în format fizic.
Dorința de a spori influența acestei structuri a fost observată și în discursul pretinsului procuror când a anunțat modificarea „legii” „Cu privire la contracararea activităților extremiste” menționând că aceste schimbări se vor face prin consolidarea MGB-ului, dar și procurorului, și al adjunctului acestuia, ca aceștia să se poată adresa „instanței de judecată” pentru atribuirea persoanelor sau unor organizații infracționale de extremism, fără a implica în acest proces strucutura numită Comitet de Anchetă din regiune, fiind singura cu astfel de atribuții la moment.
Cert este că posibilitatea de a instrumenta și de a trimite, direct în așa-zisele instanțe de judecată din regiune, dosarele ce țin de extremis sporește posibilitatea de a persecuta locuitorii malului stâng, fenomen care și în prezent este în creștere.
Ciorba confirmă fenomenul de impunitate! – „Cu voia Chișinăului”
L-am întrebat pe activistul civic din Rîbnița, Ghenadie Ciorba, care în trecut a fost privat de libertate, de regimul de la Tiraspol, pentru opiniile exprimate public, ce vor schimba aceste modificări în contextul în care așa zisul Comitet de Anchetă deschidea și anterior dosare false împreună cu MGB-ul de la Tiraspol sau „Procuraturăa”, de fiecare dată când avea nevoie regimul să pedepsească pe cineva incomod, Ciorba susține că în unele situații acest „comitet” era un impediment în deschiderea unor dosare inițiate pentru răfuelie interne sau personale ale unor angajați MGB.
„Au fost dosare comandate de „vârf”, dar au fost cazuri în care unii colaboratori ai acestei structuri de informații și securitate doreau să obțină o steluță în plus și fabricau dosare, în aceste cazuri Comitetul de Anchetă era o barieră pentru ei. Acum vor avea mâinile dezlegate pentru a face tot ce vor.
Jurnalist: De ce se dorește acum aceste împuterniciri?
Ciorba: Este un răspuns la inacțiunile autorităților de la Chișinău, deoarece nepedepsirea ilegalităților din trecut naște ilegalități și mai mari. Ei își pregătesc instrumente pentru a-și rezolva anumite chestiuni, de exemplu vor fi răpite persoane pentru a impune Chișinăul să stea cu ei la masa de discuții, pentru ca acest lucru să se întâmple ei vor închide aleatoriu persoane incomode.
Acesta e rezultatul impresiei Tiraspolului că ei au cumpărat autoritățile de la Chișinău și în continuare tot ce se va face va fi pentru ca deja să poată și cu structurile internaționale să negocieze. Lucrează după principiul clasic al terorismului: răpești persoane ca ulterior să ai ce pune la schimb.
Jurnalist: Ce acțiuni ar trebui să întreprindă Chișinăul pentru a interveni în această situație?
Ciroba: Sunt sigur că va urma o nouă condamnare verbală de îngrijorare din partea autorităților, dar e posibil nici îngrijorări să nu auzim, în contextul actual ar putea să se prefacă că nu se întâmplă nimic, în general. Chișinăul trebuie să protejeze în mod clar și fără echivoc interesele cetățenilor Republicii Moldova pe propriul teritoriu. Avem în prezent o situație în care Tiraspolul se comportă cu locuitorii regiunii ca niște teroriști, dar autoritățile constituționale stau la masa de discuții au înțelegeri economice și nu sunt schimbări la nivelul protecției acestor cetățeni. Este nevoie de ultimatumuri, de blocarea a fluxurilor economice sau a gazului și doar după asta se va contura poziția Chișinăului, dar ea nu e. „Totul ce se întâmplă la Tiraspol are loc din cauza permisiunii oferite de Chișinău, prin lipsa de acțiuni.”
Cronologia adoptării normelor restrictive în stânga Nistrului
Conceptul de extremism a început să ia amploare în regiunea transnistreană în 2015, când un Jurnalist din regiune, Serghei Ilcenco, a fost acuzat de extremism, fiind privat de libertate patru luni.
Ulterior, în 2018 au fost făcute modificările ce țin de limitarea spațiului societății civile, fiind adoptată o pretinsă lege care interzicea ONG-urilor să desfășoare orice fel de activitate care să aibă legătură cu domeniul politic sau civic. (detalii)
A urmat aplicarea sancțiunilor pentru insultarea pretinsului președinte din stânga Nistrului și pentru negarea rolului pozitiv al Misiunii de Pacificare, infracțiuni ce erau constatate de un expert lingvist care s-a adeverit a fi o angajată a Universității din Tiraspol. (detalii)
În 2020, vânătoarea după persoanele incomode a fost “ambalată” într-o strategie prin care regimul își elimină oponenții politici prin declararea acestora drept extremiști, fiind interzise protestele sau prin reducerea la tăcere a persoanelor ce nu sunt implicate în politică sau activism, dar care își exprimă public opiniile, demonstrând astfel că în stânga Nistrului nu toți susțin actualul regim și curs.
Anul trecut a apărut așa-numita lege Gurețki care a pus capac situației în care persoanele care, pe de o parte îndrăzneau să vorbească public despre probleme din stânga Nistrului, iar pe de altă parte să sesizeze organele constituționale referitor la aceste abuzuri. Astfel, începând cu 24 iunie 2022, persoanele care se adresează la instanțele naționale sau internaționale, cu privire la abuzurile comise de reprezentanții structurilor neconstituționale din stânga Nistrului, pot fi pedepsite penal.
Cât ține de dreptul la propria religie, peste 4.000 de adepți ai cultului religios Martorii lui Iehova din regiune riscă să fie persecutați de așa-numitele autorități din regiune, iar cultul să fie interzis după scenariul aplicat de Federația Rusă. Pe 22 noiembrie 2022, așa-numitul tribunal din Tiraspol a interzis și a declarat drept „extremiste” opt publicații ale Martorilor lui Iehova, tot la solicitarea lui Gurețki.
În luna februarie a acestui an, Parlamentul de la Chișinău a inclus în Codul Penal noi infracțiuni ce țin de separatism și incitare la separatism, drept răspuns Tiraspolul a decis să ascundă din internet numele unor pretinși funcționari publici, a judecătorilor și procurorilor.
Acum deja se dorește ca MGB și Procuratura locală să decidă direct cine sunt dușmanii și cine sunt prietenii regimului.
Reacția Chișinăului la modificările anterioare, începând cu limitarea societății civile și finalizand cu adoptarea legii Gurețki, a fost de fiecare dată de condamnare și îngrijorare, aceste poziții fiind expuse în comunicatele de presă emise de Biroul Politici de Reintegrare sau în discuțiile cu partenerii internaționali.
Pe 12 mai 2023 trebuia să fie convocată ședința de lucru a negociatorilor șefi de pe ambele maluri, tema căreia urma să reflecte respectarea drepturilor omului și libera circulație, întâlnire ce a fost contramandata de Tiraspol.