Regimul de la Tiraspol va ascunde numele pretinșilor judecători, procurori și funcționari publici

Regiunea transnistreană devine mai închisă din punct de vedere informațional. Administrația separatistă de la Tiraspol a decis să ascundă un șir de acte și informații despre sistemul judecătoresc și public din regiune. Printre datele ce nu vor mai fi publicate în internet pe durata anului 2023 sunt: numele pretinșilor judecători și vicepreședinți ai instanțelor ilegale din regiune, ai funcționarilor publici din administrația centrală și locală, dar și numele funcționarilor din structuri ce activează în străinătate.  „Norma legislativă” a fost semnată de către liderul separatist, Vadim Krasnoselski, pe 17 martie 2023, la propunerea Pretinsului Sovet Suprem din regiune. Modificările au intrat în vigoare pe 18 martie 2023, în ziua în care legea privind separatismul, adoptată de Parlamentul de la Chișinău, a devenit funcțională.

Pentru  a putea secretiza numele așa zișilor funcționarilor din sistemul public și cel judecătoresc în reațeau internet s-a făcut abatere de la mai multe pretinse „legi” (mai jos vedeți pdf în rusă):

•   „Cu privire la combaterea corupţiei”;
•   „Cu privire la controlul respectării cheltuielilor persoanelor cu funcții publice și altor persoane cu veniturile lor”;
•  „Cu privire la asigurarea accesului la informaţie privind activitatea instanţelor judecătoreşti ”:

1) se anulează necesitatea afișării în internet a numelor de familie, numelor și patronimelor vicepreședinților instanței, judecătorilor; temeiuri de împuternicire a vicepreședinților de instanță, judecători;

2) privind necesitatea afișării în internet a numelor de familie, numelor și patronimicul directorilor adjuncți ai Departamentului de Justiție de la Curtea Supremă;

3) necesitatea afișării în internet prenumele, numele și patronimele judecătorului (judecătorilor) care au examinat (judecat) cauza, secretarului de ședință, procurorului;

d) efectul normelor Legii „Cu privire la asigurarea accesului la informații privind activitățile autorităților publice și organelor de autoguvernare locală”:

1) necesitatea afișării a numelor de familie, numelor și patronimelor șefilor de direcții structurale ale autorităților de stat, șefilor diviziilor structurale ale reprezentanțelor din străinătate, șefilor secțiilor structurale ale reprezentanțelor din străinătate, a diviziunilor structurale ale administrațiilor locale;

2) necesitatea plasării pe internet a datelor cu caracter personal ale funcționarilor autorităților publice, administrațiilor locale, cu excepția conducătorilor acestor organisme;

3) necesitatea postării pe internet a numelui, prenumelui și patronimicul conducătorului unității sau altui funcționar a cărui autoritate include organizarea primirii cetățenilor, inclusiv reprezentanți ai organizațiilor, asociațiilor obștești, organelor autorităților de stat, organelor locale de autoguvernare.

Zona de Securitate a contactat un avocat din dreapta Nistrului și un activist civic din stânga Nistrului pentru a înțelege  intenția regimului de a ascunde numele pretinșilor judecători și procurori din regiune ce emit decizii în legătură cu privarea de libertate a locuitorilor regiunii sau decizii de limitare a altor drepturi a acestora.

Pavel Cazacu, avocat al Asociației Promo LEX ce asistă juridic zeci de persoane din stânga Nistrului, consideră aceste modificări ca, fiind îndreptate spre restricționarea nejustificată a accesului la informații, care prezintă un interes public pentru toți locuitorii regiunii transnistrene.

„Ascunderea datelor cu privire la numele pretinșilor judecători și aleși locali din regiunea transnistreană nu face decât să confirme caracterul totalitar al regimului de la Tiraspol. Regim care vede un pericol în tot ce ține de procese democratice și transparență.”

Activistul din regiunea transnistreană, Ghenadie Ciorba, ce fost deținut de administrației de la Tiraspol, mai bine de un an, pentru participarea la un protest pașnic și exprimarea opiniilor pe rețelele de socializare, consideră că e un instrument de ai proteja pe pretinși funcționari din stânga Nistrului așa încât orice persoană învinuită sau cu statut de inculpat în regiune să nu aibă niciun document la îndemână, acte ce ar confirma încălcarea drepturilor sale de către administrația din regiune și care ar duce la identificarea persoanelor ce au încălcat aceste drepturi.

„În cazul meu, dosarul penal în care am stat închis tot a fost secret, dar am fost chemat într-o încăpere specială în care mi s-a permis să mă familiarizez cu dosarul, mă semnăm că am luat cunoștință cu el, dar în cazul lui Victor Pleșcanov nici măcar asta nu au făcut. Această secretizarea a dosarelor se făcea la limita legislației transnistrene privind „secretul de stat”, acum ei vor să lărgească spectrul ce poate fi secretizat, așa încât să protejeze persoanele ce ar intra sub incidența Codului Penal al Republicii Moldova.  Acum ei au sarcina de a nu compromite, din perspectiva lor, persoanele care din punct de vedere al legislației Republicii Moldova comit încălcări.”

Un alt motiv al acestei secretizării în opinia lui Ciorba este de a arată unei părți din societatea din stânga Nistrului că ei au un răspuns la decizile luate la Chișinău și își vor proteja angajații. „Acum persoanele ce se vor afla în conflict cu regimul nu vor putea primi niciun fel de acte ce ar confirma implicarea unei persoane sau alteia.”

Vezi și interviul cu Ghenadie Ciorba

Amintim că, începând cu 18 martie Codul penal al Republicii Moldova a fost completat cu o nouă componentă de infracțiune, separatism, și anume acțiunile săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova, precum și distribuirea informațiilor care incită la astfel de acțiuni. CP a mai fost completat cu noțiune ca Entitate anticonstituțională și Structură informativă ilegală.

Separatismul se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 3000 la 5000  unități convenționale (150 de mii – 250 mii lei) cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

 Instigarea la separatism, precum și distribuirea obiectelor, producerea și/sau distribuirea, în orice formă și prin orice mijloace, a materialelor și/sau informațiilor care instigă la separatism

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 700 la 1500 unități  convenționale  (35 mii- 75 mii lei)  sau cu închisoare de până la 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ori de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale ( 100 mii – 150 mii lei) cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Acțiunile de mai sus săvârșite de o persoană publică, de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu funcție de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcționar internațional, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.