Raport Promo-LEX: „Omor, represiuni politice, tortură sunt aspectele care au marcat respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului în 2023”

Situația din regiunea transnistreană a fost marcată în anul 2023 de persecuția politică și limitările severe impuse libertății de exprimare, dar și de circulație, se arată în Raportul Promo-lex privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a R. Moldova pentru anul curent.

Raportul atenționează asupra faptului că în contextul și războiului de agresiunea la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei și a pandemiei de Covid-19, măsurile restrictive aplicate de structurile transnistrene și forțele militare ruse s-au intensificat, astfel evidențiindu-se caracterul autoritar și represiv al regimului de la Tiraspol.

Raportul subliniază multiple cazuri în care indivizii sunt vizați pentru opiniile sau acțiunile lor politice, precum și practicile de tortură și tratamente inumane aplicate de structurile transnistrene și forțele militare ruse. 

Autorii raportului fac trimitere la omorul lui Oleg Horjan, liderul opoziției de la Tiraspol, una dintre puținele persoane publice care au avut curajul să invoce abuzurile comise în stânga Nistrului, așa cum punctează reprezentanții Promo-Lex. Bărbatul a fost găsit mort la mijlocul lunii iulie în propria locuință din apropierea orașului Tiraspol, iar deocamdată circumstanțele decesului nu au fost elucidate. 

„Continuă introducerea și aplicarea „legilor” represive, ceea ce creează un climat de frică și intimidare”

Potrivit raportului, administrația de facto, susținută de Federația Rusă, continuă să introducă și aplice „legi” represive, creând un climat de frică și intimidare. 

În ciuda numeroaselor reacții de condamnare ale autorităților constituționale și ale organizațiilor de profil, administrația de facto nu a revocat prevederile care se referă la sancționarea penală pentru critica funcționarilor administrației de facto, care sunt contrare standardelor internaționale în materie de drepturi ale omului.

Din contra, a fost observată aceeași atitudine ostentativă a administrației de facto ca urmare a noilor tentative de consolidare a mecanismelor represive locale. La 29 mai 2023 au fost modificate prevederile „Legii Gurețki” cu scopul de a eficientiza aplicarea în practică a acesteia. Până la adoptarea modificărilor, acțiunea așa-numitei „Legi Gurețki” era condiționată de adoptarea de către liderul regiunii a „listei statelor străine către care se interzice expedierea plângerilor penale”. Odată cu adoptarea modificărilor propuse de liderul regiunii, această cerință a fost eliminată, astfel așa-numita „Lege Gurețki” a devenit pe deplin funcțională.

Totodată, la 7 iunie 2023 au fost adoptate modificări la prevederile locale cu privire la extremism. În particular, a fost modificată pretinsa „Lege cu privire la combaterea activităților extremiste” și pretinsul „cod penal”. Potrivit noilor modificări, vor apărea noi infracțiuni care pot fi catalogate ca fiind de „natură extremistă”. Astfel, dacă până la adoptarea modificărilor erau 8 pretinse infracțiuni cu caracter extremist, după intrarea în vigoare a noilor modificări, vor fi 29 astfel de infracțiuni, printre acestea regăsindu-se: limitarea libertății de întrunire; denigrarea pretinselor simboluri de „stat”; chemări la schimbarea violentă a regimului; terorism; uzurparea de calități oficiale, insulta pretinselor autorități etc.

„Practici de condamnare abuzivă și detenție excesivă”

În plus, practicile continue de condamnare abuzivă și detenție excesivă demonstrează o abordare sistematică de încălcare a drepturilor omului.

„Nu au fost înregistrate evoluții esențiale în cazurile activiștilor Victor Pleșcanov și Vadim Pogorlețchi, condamnați ilegal în anul 2022 pentru critici la adresa administrației de facto sau a invaziei ruse în Ucraina. Între timp, situația medicală a lui Victor Pleșcanov s-a agravat, acesta fiind diagnosticat cu probleme de caracter oncologic”, precizează autorii raportului. 

Potrivit raportului, la 1 ianuarie 2023, în regiunea transnistreană erau deținute cel puțin 1.806 persoane. Astfel, rata de încarcerare în regiunea transnistreană este de 451,5 deținuți la 100.000 de locuitori, cifre care depășesc de aproape de două ori media de încarcerare a R. Moldova (fără regiunea transnistreană) și de patru ori pe cea europeană. Totodată, aceasta reprezintă cea mai mare rată de încarcerare din Europa.

Pe parcursul anului 2023 nu au fost observate schimbări cu privire la condițiile de detenție din locurile privative din regiunea transnistreană. Din contra, au fost confirmate aceleași probleme și fenomene care duc la încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor omului: condiții materiale proaste – infrastructură veche, lipsa ventilării, celule mici și reci, suprapopulare; asistența medicală precară, care este determinată de insuficiența cadrelor medicale, a medicamentelor, dar și de imposibilitatea accesului unui medic independent; detenție solitară, atât ca regim de detenție, cât și ca sancțiune pentru încălcarea regimului de detenție. 

Informațiile sunt confirmate și prin constatările împuternicitului local pentru drepturile omului în raportul său pentru anul 2022, publicat în iunie curent: din cele opt pretinse izolatoare, doar cel din Râbnița este dotat cu locuri individuale de dormit; au fost înregistrate 17 decese în locurile de detenție, 14 în rândul persoanelor condamnate, 3 în rândul persoanelor deținute în temeiul deciziilor de arest preventiv. Cauzele deceselor nu sunt prezentate, fiind menționate în mod generic „cauze naturale”. 

„Fenomenul încălcarea dreptului la libera circulație și-a păstrat intensitatea”

Totodată, reprezentanții Promo-Lex atenționează asupra încălcării dreptului la libera circulație, fenomen care și-a păstrat intensitatea și în 2023. Consolidarea infrastructurii posturilor de control, precum și deficiențele înregistrate în activitatea misiunii de pacificare, au favorizat practicile de interzicere a accesului în regiune.

În luna mai 2023, activistul civic Anatol Mătăsaru a fost reținut de către militarii ruși din cadrul misiunii de pacificare din apropierea localității Gura Bâcului, pentru o pretinsă filmare neautorizată pe perimetrul postului. În luna septembrie 2023, foto-jurnalista Elena Covalenco, a fost declarată „indezirabilă” în stânga Nistrului, fiindu-i restricționat accesul în regiune, pe un termen de trei ani.

Pe parcursul anului 2023 a fost prelungit în mod repetat pretinsul „cod de alertă teroristă” până la 14 ianuarie 2024, decizie care a avut efecte negative pentru libertatea de circulație, în special pentru cei din Zona de Securitate. Contrar afirmațiilor periodice făcute de administrația de facto cu privire la eliminarea blocurilor de beton din Zona de Securitate, acestea au rămas intacte și pe parcursul anului 2023. Dimpotrivă, au fost observate tendințe de consolidare a infrastructurii existente: posturi ilegale în Zona de Securitate;  lucrări neautorizate pe drumul ce leagă localitățile Bender și Varnița; împiedicarea deplasării observatorilor militari pentru documentarea acțiunilor de consolidare a infrastructurii posturilor structurilor transnistrene; patrulări ale „grănicerilor” cu autovehicul privat între satele Gâsca și Fârlădeni.

Potrivit informațiilor oficiale, la 31 octombrie 2023, în Zona de Securitate existau 51 de posturi și alte tipuri de bariere introduse de administrația de facto odată cu instituirea codului de alertă teroristă în aprilie 2022.

„Acțiunile date au un caracter premeditat, cu scopul de a descuraja libera exprimare și opiniile critice la adresa exponenților regimului ilegal sau a celor care controlează acest teritoriu și influențează negativ soarta locuitorilor. Este regretabil că după zeci de ani de abuzuri și ilegalități, confirmate în mod repetat de către CtEDO, autoritățile de la Chișinău au răspuns adesea tardiv și ineficient la încălcările drepturilor omului din regiune. Până în prezent, nu a fost inițiat niciun proces prin care să se poată identifica un mecanism eficient de sancționare a persoanelor responsabile de comiterea abuzurilor și încălcarea drepturilor fundamentale. Acest pas este necesar pentru a opri efectele negative ale fenomenului impunității, de care beneficiază reprezentanții administrației de facto de la Tiraspol”, punctează autorii raportului. 

În context, Asociația Promo-LEX propune următoarele recomandări pentru a depăși restanțe la capitolul asigurării drepturilor omului în regiunea transnistreană:

• Obținerea accesului liber în regiunea transnistreană pentru apărătorii drepturilor omului și reprezentanții mass-media de pe malul drept al Nistrului;
• Promovarea necesității vizitelor de lucru și de monitorizare în regiunea transnistreană ale experților și raportorilor speciali ONU și a mecanismelor Consiliului Europei; 
• Dezvoltarea capacităților Biroului politici de reintegrare în monitorizarea situației din regiunea transnistreană și din Zona de Securitate, precum și în realizarea acțiunilor orientate spre asigurarea respectării drepturilor omului;
• Dezvoltarea unui mecanism de colaborare interinstituțională până la sfârșitul anului 2024 între autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, organizații internaționale și ONG-uri pentru a coordona eforturile de monitorizare și intervenție în cazurile de încălcare a drepturilor omului.