Poate CUC da indicații de a deschide, sau nu, secții de votare în Tighina? CEC este unică instituție care decide unde vor fi secțile 

După decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide, în premieră, două secții de vot în orașul Tighina/ Bender și una în satul Corjova, pentru alegătorii din stânga Nistrului, în spațiul public au apărut mai multe temeri privind securitatea votului. Inițiativa CEC a fost criticată și de Serviciul de Informații și Securitate care a avertizat autoritatea electorală că „se creează circumstanțe pentru fraudarea scrutinului la aceste secții de votare” și că există riscul să nu poată fi asigurată activitatea imparțială a membrilor secțiilor de votare sau prezența și securitatea observatorilor naționali și internaționali.

Ca urmare a acestor reacții autoritatea electorală declara că este în așteptarea unui aviz din partea Comisiei Unificate de Control (CUC). 

Cât de reale sunt aceste așteptări?

La modul practic CUC nu poate să decidă, sau să dea un aviz CEC-ului în această privință, dat fiind faptul că această comisie are alte sarcini și prerogative în regulamentul său, dar și din motiv că este alcătuită din reprezentanții ai altor state cum ar fi a Federației Ruse, dar și reprezentanți ai Tiraspolului. 

În acest context Comisia Unificată de Control poate doar să decidă introducerea de forțe suplimentare în Zona de Securitate, decizie ce poate fi luată doar prin consens, adică, dacă Tiraspolul sau Federația Rusă va fi împotrivă ca în ziua alegerilor să fie introduse forțe speciale în zonă, secțiilor de vot din Tighina, dar și Corjova nu le va putea fi asigurată securitatea. Așa cum a menționat Ministerul Afacerilor Interne, că în aceste secții asigurarea ordinii publice este posibilă doar prin introducerea de forțe suplimentare.

Ieri, Delegația Republicii Moldova în CUC a anunțat că doar a informat celelalte componente ale Comisiei despre decizia Comisiei Electorale Centrale de a organiza în localitățile din Zona de Securitate secții de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Delegația nu a pus în discuției posibilitatea modificării acestei decizii, neavând capacitate de interveni în aspecte ce țin exclusiv de competența CEC. 

„Delegația Republicii Moldova s-a adresat către copreședinții și alți reprezentanți ai Comisiei Unificate de Control pentru a nu admite acțiuni care ar putea periclita buna desfășurare a procesului electoral. Apelul a fost făcut în vederea  asigurării unor condiții adecvate pentru activitatea funcționarilor electorali și observatorilor acreditați, precum și pentru participarea liberă a cetățenilor la votare. Discutarea acestor aspecte va continua la nivelul grupului de lucru pentru activitatea organelor de drept care funcționează în cadrul Comisiei Unificate de Control,” se arată în comunicatul delegației. 

Potrivit statutului, Delegaţia Republicii Moldova în CUC este un organ fără personalitate juridică, fără ștampila sau cont bancar. Logistic este asigurată de către Ministerul Apărării, iar în activitatea sa conducătorul delegaţiei Republicii Moldova este subordonat Guvernului, în special viceprim-ministrului responsabil de reintegrarea ţării. Este o structură ce poate doar executa deciziile instituțiilor de stat, nu și de a lua decizii. 

Biroul de Reintegrare și-a exprimat și el îngrijorarea în legătură cu decizia CEC, precizând că „în caz de potențiale incidente, asigurarea ordinii publice ar putea fi problematică sau chiar imposibilă”. Temerea nu este lipsită de temei: la alegerile din 2009 miliția locală a sechestrat urnele de vot destinate secției electorale din Corjova, fiind astfel compromisă votarea pentru alegătorii din zonă. Iar în parlamentarele din 2019, structurile paramilitare transnistrene au confiscat tehnica de calcul și alte bunuri destinate pentru secția de votare din Hagimus, Căușeni.

„La Bender este exclus”

Fostul membru al CUC, Ion Leahu, a declarat pentru Radio Europa Liberă, că la Bender este imposibil de a deschide cele două secții.

„La Corjova, noi de bine de rău avem director de liceu, avem pedagogi, adică ai cu cine forma o secție electorală. Este important numai ca separatiștii să permită să activeze. Pentru că ani la rând separatiștii împiedicau și nu permiteau la Corjova să se desfășoare alegeri. La Bender este exclus. Noi acolo avem într-adevăr două școli, însă ei sunt într-o așa măsură suprimați încât este exclus ca ei să fie independenți. Noi nu putem acolo în deplină, să spunem așa, valoare să angajăm poliția să asigure securitatea la aceste sectoare. Poliția la fel este izolată în acțiunile sale la Bender.”

Aceleași temeri le-a exprimat anterior și fostul vicepremier pentru Reitegrare, Alexandru Flenchea.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a declarat ieri că cele trei secții de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană, deschise la Corjova și mun. Bender „nu sunt necesare”.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, transmite deschide.md.

„În situația în care nu putem asigura ordinea publică și sunt riscuri iminente, părerea mea, este că nu sunt necesare acele trei secții”, a declarat el.

Dorin Cimil a mai menționat că a comunicat anterior colegilor din cadrul CEC despre riscurile care pot exista, însă poziția sa nu a fost susținută.

Amintim că raportul privind deschiderea acestor trei secții a venit de la Vadim Filipov, fiul președintelui raionului Dubăsari, Grigore Filipov, și totodată fratele lui Lilian Filipov, finul de cununie al lui Igor Dodon, președintele socialiștilor.