Partea transnistreană s-a abținut să susțină candidatura unui ofițer al Armatei Naționale în calitate de observator militar în CUC

Partea transnistreană s-a abținut să susțină candidatura unui ofițer al Armatei Naționale în calitate de observator militar în CUC

Partea transnistreană s-a abținut, la ședința săptămânală a Comisiei Unificate de Control (CUC), să susțină candidatura unui ofițer al Armatei Naționale propus în calitate de observator militar din partea Republicii Moldova.

Delegația Republicii Moldova a dezaprobat categoric asemenea abordare distructivă de blocare a unor procese importante în cadrul Comisiei Unificate de Control și a accentuat că „observatorilor militari le revine o sarcină esențială în mecanismul de monitorizare și documentare a situației în perimetrul de responsabilitate a Forțelor Mixte de Menținere a Păcii,” se arată într-un comnicat de presă.

Abținere fără argumente

Sergiu Golovaci, co-preşedintele interimar al CUC, a declarat pentru redacția Zona de Securitate că decizia de desemnare a observatorilor din partea delegației R. Moldova aparține Chișinăului, fiecare parte fiind în drept să își aleagă singură observatorii, în caz contrar la baza refuzului unei candidaturi trebuie să fie argumente pertinente.

„Partea transnistreană nu a motivat abținerea, au spus doar că vor să se mai gândească până la următoarea ședință.

Fiecare contingent are dreptu să își aleagă proprii observatori, prin faptul că noi l-am prezentat am garantat activitatea sa pe perioada mandatului, în acest caz partea transnistreană nu a vrut să semneze procesul-verbal de numire. A semnat partea rusă, noi am semnat, a semnat statul major, astfel noi am considerat că este un precedent ce trebuie mediatizat pentru a nu deveni o regularitate astfel de „abțineri”.

Vezi și: VIDEO DEX – Ce este Zona de Zecuritate a Republicii Moldova

Fostul membru al Comisiei Unificate de Control din partea Chișinăului, Eduard Bumbac, ne-a declarat că în activitatea CUC au existat refuzuri în aprobabrea unor observatori sau ai altor membri, dar de fiecare dată era bine argumentat și se accepta argumentarea părții ce avea o altă poziție, în acest caz partea transnistreană ar putea avea intenția, de fapt, de a scoate de pe ordinea de zi, ceea mai stringentă problemă, cea a posturilor ilegale din Zona de Securitate (ZS).

„E un moft al transnistrenilor, probabil e în contextul, dacă ne uităm atent, ei se află într-o situație incertă, în contextul în care partea moldavă are o poziție fermă și bine argumentată privind instalarea posturilor sub paravanul codului de alertă teroristă. Ar fi un motiv ca să scoată astfel acest subiect de pe ordinea de zi.”

Sergiu Golovaci ne-a at asigură că subiectul va fi epuizat doar după ce toate fortificațiile militare și personalul înarmat nu vor mai fi în ZS.

Secretar de stat al MAI și membru al delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control din 2006 până în prezent

„Nu au nicio șansă. Ședințele Comisiei sunt duse din luna aprilie de către partea transnistreană, iar procesul verbal privind posturile este de atunci pe ordinea de zi, asta încă odată demonstrează că ei nu sunt capabili să găsească un consensus, fiind conducătorii ședințelor odată cu instalarea posturilor ilegale și până acum. Ordinea de zi a crescut cu peste 40 de rapoarte și întrebări ale militarilor. Sunt 53 de posturi suplimentare în perimetrul Zonei de Securitate care în conformitate cu Acordul de Încetare a focului nu-și au locul acolo. Ei spun că e pentru siguranță, dar pentru noi e o îngrijorare, avem și noi stare de urgență, dar nu vedem nicăieri posturi militare. Noi o să ne menținem poziția că ele trebuiesc înlăturate până nu o să-i convingem, că altă soluție nu avem, trebuie să îi convingem, să demonteze absolut toate construcțiile și fortificațiile militare, să acopere toate tranșeele săpate împrejurul acestor posturi și tot personalul înarmat să se retragă în locul lor de dislocare permanentă.”

Amintim că, după exploziile din luna aprilie 2022 ce au avut loc în stânga Nistrului autoritățile separatiste din regiune au instituit Codul „roșu” de amenințare teroristă, ce e în vigoare până în prezent. Astfel, doar în orașul Bender au fost instalate atunci șase posturi: atât staționare, cât și mobile la care sunt prezenți oameni înarmați. Acest lucru e posibil doar cu acordul Comandamentului Militar întrunit pe lângă CUC, ce emite permis de activitate în zonă, cu termeni concreți, seria automatului și datele de identificare a colaboratorului ce se află la post. O astfel de decizie nu a fost luată, deoarece partea moldovenească nu a fost de acord, iar deciziile pot fi luate doar în consens. Drept urmare Tiraspolul a încălcat prevederile CUC și ale acordului din 1992, unilateral.

Citește și: Codul „roșu” de amenințare teroristă vs libera circulație și regimul Zonei de Securitate