Opinie: „E utopie să crezi că europenizarea și democratizarea malului drept al Nistrului va determina cetățenii malului stâng să-și dorească eurointegrarea”

Autoritățile de la Chișinău vorbesc rând pe rând despre o integrare europeană a R. Moldova „în doi pași”. Cu alte cuvinte, autoritățile constituționale admit că integrarea țării la UE s-ar putea face mai întâi prin integrarea malului drept al Nistrului, iar mai apoi și cea a malului stâng. Oficialii de la Chișinău mizează că europenizarea și modernizarea malului drept îi va motiva pe cetățenii din stânga Nistrului să meargă pe aceeași cale. Experții în democratizare și respectarea drepturilor omului consideră însă că această abordare este „una greșită și chiar utopică”.

„Reformele reale pe malul drept sunt vital necesare, nimeni nu contestă acest fapt, însă acestea nu trebuie să excludă eforturi consistente și coordonate pentru procesul de reintegrare a țării. (…) Europenizarea și democratizarea țării nu sunt, nu pot și nu trebuie să fie procese separate de procesul de reintegrare. Mai mult ca atât, din perspectiva mea, este o utopie să crezi că europenizarea și democratizarea malului drept va determina cetățenii malului stâng să-și dorească eurointegrarea”, susține directorul executiv Promo-Lex, Ion Manole.

Declarația expertului vine în contextul afirmațiilor președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care afirmă că deschiderea negocierilor de aderare, modernizarea țării și creșterea calității vieții cetățenilor vor reprezenta cel mai bun argument în favoarea reintegrării R. Moldova.

„Acum trebuie să ne concentrăm eforturile pe deschiderea negocierilor de aderare. Trebuie să avansăm cu reformele pe malul drept pentru că cel mai bun argument pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului e să vadă schimbări palpabile pe malul drept. Integrarea europeană este acel element motivațional, care se transpune prin drepturile omului, libertatea de expresie, de circulație, oportunități economice, de dezvoltare. Reintegrarea țării va dura pentru că sunt niște procese care necesită și efort financiar. Va fi un cost pe care va trebui să-l estimăm”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei din 15 noiembrie.

Ion Manole susține că modernizarea malului drept nu va motiva sau încuraja reintegrarea țării, așa cum speră autoritățile de la Chișinău, dar din contra, această retorică a autorităților constituționale va accentua izolarea regiunii transnistrene și separarea celor două maluri ale Nistrului.

„Trebuie să fim onești cu noi și să recunoaștem că nu cetățenii sunt problema. Cu siguranță, marea majoritatea a cetățenilor sunt sau au rămas atrași de ideea unui stat comun, unde să poată și ei participa, în mod democratic, la procesele din țară, și respectiv să beneficieze de garanții minime pentru drepturile și libertățile lor fundamentale, însă regimul de la Tiraspol le-a blocat orice posibilitate. Tot mai multe obstacole, posturi sau interdicții apar pentru ei, plus, numeroase norme ce sancționează prin detenție orice opinie critică la adresa celor ce controlează teritoriul”, declară Manole.

Expertul face trimitere la decizia așa-numitul „Soviet Suprem” al regiunii transnistrene din 25 mai 2022 care interzice prin lege persoanelor din stânga Nistrului să semnaleze abuzurile comise de reprezentanții structurilor de facto din stânga Nistrului instanțelor naționale sau internaționale, riscând în caz contrat până la 10 ani privațiune de libertate. Astfel, Manole atenționează asupra înrăutățirii situației privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și amintește despre cel mai recent caz de condamnare la închisoare pentru extremism a activistului din regiune, Victor Pleșcanov, doar pentru faptul că și-a manifestat susținerea pentru poporul ucrainean, arborând drapelul Ucrainei la geamul casei sale.

„Este ipocrit să ignorăm orice efort, să nu oferim nici o garanție, dar să credem că în astfel de condiții locuitorii de acolo vor putea merge împotriva regimului. Mesajul către cetățenii de acolo este unul – nu ne pasă sau avem alte priorități, sunteți pe cont propriu”, afirmă directorul executiv Promo-lex.

Cazul Pleșcanov:

Despre înrăutățirea semnificativă situației privind respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, în special ce ține de domeniul libertății de circulație, libertatea de exprimare și libertatea de conștiință, atenționează și Avocatul Poporului în raportul său pentru anului 2022, prezentat Parlamentului la începutul acestui an.

„În perioada anului 2022, o înrăutățire semnificativă în regiunea transnistreană s-a specificat în domeniul libertății de circulație. Astfel, odată cu declanșarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, autoritățile autoproclamatei formațiuni au înăsprit măsurile de securitate, îngreunând, astfel, libertatea circulație prin regiune. Măsurile autorităților de la Tiraspol s-au manifestat prin instalarea posturilor de securitate suplimentare în punctele de acces și prin instituirea punctelor de control suplimentare în interiorul regiunii. Astfel, din adresările recepționate de Avocatul Poporului, persoanele întâlnesc impedimente sau chiar sunt persecutate atunci când încearcă să părăsească teritoriul regiunii. (…)

Libertatea de exprimare și libertatea de conștiință, de asemenea, au fost compartimente stringente în agenda Ombudsmanului pe segmentul transnistrean. Astfel, Ombudsmanul și-a arătat, în repetate rânduri, îngrijorarea sub aspectul limitărilor care au fost introduse în așa-zisa legislație nistreană prin contracararea oricăror acțiuni, care pot crea dubii de extremism. Mai mult, Ombudsmanul a criticat repetat adoptarea de către autoritățile autoproclamate a „legii Gurețkii”, care împiedică cetățenii din stânga Nistrului să se adreseze autorităților constituționale. În acest context, Avocatul Poporului a solicitat concursul partenerilor internaționali și naționali pentru a influența stoparea efectelor legii menționate. Totuși, până la etapa actuală, în acest sens nu au fost obținute rezultate vizibile. Sub aspectul libertății de conștiință și de religie, Ombudsmanul notează o înrăutățire a situație pe segmentul înrolării forțate în serviciul militar a persoanelor care sunt obiectori de conștiință”, se arată în raportul Ombudsmanului.

În acest context, Ion Manole susține că abordarea autorităților de la Chișinău este una greșită și amintește despre obligațiile pozitive ale autorităților constituționale care trebuie să presupună acțiuni și eforturi constante în vederea garantării și apărării drepturilor cetățenilor statului.

„Autoritățile constituționale pot și trebuie responsabilizate pentru situația cetățenilor din regiune. Să nu uităm nici de ce cele peste 50 de Hotărâri ale Curții Europene pentru Drepturile Omului, care obligă autoritățile noastre la eforturi și acțiuni pașnice, dar concrete. Or, noi nu vedem eforturi. Auzim doar declarații lipsite de orice viziune și consecvență”, afirmă Manole.

Expertul susține că abordarea simplistă a autorităților de la Chișinău în ceea ce privește reintegrarea țării este una periculoasă și că în lipsa unei viziuni clare autoritățile riscă să compromită sau să tergiverseze procesul de eurointegrare.

„Într-adevăr, procesul de reintegrare este unul foarte complicat, însă cu siguranță nu este unul imposibil. Societatea noastră, inclusiv sau în primul rând politicienii, preferă eschivarea în loc de implicare. În peste trei decenii am avut (Primakov, Lujkov, Yușcenko, Kozak, OSCE, etc etc) și încă mai așteptăm planuri de rezolvare a problemei transnistrene de la cine vrei, însă nu suntem încă capabili să venim noi cu o viziune clară, incluzivă și bine fundamentată. O astfel de viziune nu poate fi elaborată într-o noapte sau cât ai bate de trei ori din palme. Aceasta necesită un efort colosal, consecvență și implicarea diverșilor actori relevanți, mai ales a unor grupuri de cetățeni și locuitori din zona de securitate și din teritoriul aflat sub controlul regimului de la Tiraspol”, declară directorul executiv Promo-Lex.

Anterior, și președinta țării Maia Sandu menționa că în eventualitatea în care reglementarea conflictului transnistrean nu va avea loc până la aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană (UE), atunci s-ar putea integra mai întâi doar malul drept, iar malul stâng o va face ulterior, când cetățenii din regiunea transnistreană vor sesiza avantajele eurointegrării.

„Primul pas – malul drept și după aceea – malul stâng. În momentul în care oamenii de pe malul stâng vor vedea cum cresc standardele de viață, cum cresc pensiile, salariile, cum se îmbunătățește viața în localităților noastre, vor dori și ei să meargă pe aceeași cale. Ei cred că și astăzi își doresc, doar că este Federația Rusă care își dorește din răsputeri să mențină aceeași situație”, a explicat Maia Sandu într-un interviu pentru Radio Moldova de la începutul lunii noiembrie.

Șefa statului a respins atunci ideea unei renunțări la regiunea transnistreană. „Bineînțeles că vrem să ne integrăm cu regiunea transnistreană și, așa cum s-a întâmplat și până acum, regiunea transnistreană beneficiază de anumite elemente de apropiere cu UE, inclusiv Acordul de Liber Schimb se aplică și în regiunea transnistreană. Ați văzut că s-au produs și acolo schimbări în structura comerțului, fiindcă jumătate din exporturi merg în UE (…). Ne dorim o rezolvare politică a conflictului, dar nu putem să punem problema în felul în care R. Moldova devine membru al UE doar după rezolvarea conflictului transnistrean, pentru că asta ar însemna să îi dăm Kremlinului drept de veto pe procesul de integrare europeană a R. Moldova. Lucrăm și la problema conflictului transnistrean, dar nu creăm din asta un impediment”, a declarat președinta Maia Sandu, menționând că UE nu mai condiționează integrarea europeană a R. Moldova cu reintegrarea țării și soluționarea conflictului transnistrean.

În același timp, la sfârșitul lunii august, în cadrul unui forum desfășurat în Slovenia, Președintele Consiliului European, Charles Michel, declara că, pentru a adera la bloc, viitoarele state membre, pe lângă implementarea reformelor, vor trebui să-și rezolve conflictele bilaterale înainte de a aderarea la UE. „Trebuie să vă asigurați că conflictele din trecut nu sunt importate în UE”, a spus el.

În context, la începutul lunii iunie, în cadrul Summit-ului Comunității Politice Europene din 1 iunie găzduit de R. Moldova, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, declara că situația din jurul segmentului transnistrean nu reprezintă un obstacol pentru aderarea la UE. Atunci oficialul preciza că R. Moldova trebuie să decidă în mod independent soarta conflictului transnistrean.

1. 2022. Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la UE în iunie 2022. Pentru a deveni membră a UE, R. Moldova trebuie să îndeplinească condițiile de aderare.

La 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat oficial țărilor membre ale Uniunii Europene să înceapă negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE. Decizia finală va fi luată de Consiliul European în prima jumătate a lunii decembrie.

Potrivit, datelor Agenției Servicii Publice, din cei circa 360 de mii de locuitori cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender luați la evidență în Registrul de stat al populației, circa 90% dintre aceștia, adică 352 de mii de persoane, dețin cetățenia R. Moldova.

„Să ai tu 90% cetățeni într-un teritoriu de jure al tău și să accepți calitatea lor de ostatici într-un teritoriu controlat, inclusiv de alți cetățeni ai tăi, este o realitate tristă, dar care am sperat că va fi schimbată. Acuma, după 32 de ani de izolare și manipulare, conducătorii țării chiar speră că cei cca 350 mii de cetățeni ostatici vor putea decide sau influența situația lor, în timp ce Chișinăul e preocupat doar de europenizarea și democratizarea malului drept?“, declară Ion Manole.