Opinie despre introducerea României în formatul 5+2. Ultima reuniune a avut loc în 2019, fiind una de eșec

Actuala Guvernare a Republicii Moldova mizează pe rezolvarea conflictului transnistrean pe cai diplomatice și cu ajutorul partenerilor externi. În opinia președintelui comisiei parlamentare – Securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, Moldova singură nu va putea face față acestui conflict, „fără partenerii externi noi nu vom reuși,” declara Carp în cadrul Podcastului realizat de Zona de Securitate. 

Una din platformele unde Moldova poate discuta acest conflict cu partenerii externi este Formatul 5+2, format care nu s-a mai întrunit din 2019, iar în acest context se discută despre reconfigurarea acestui format și introducerea unor noi state, cum ar fi,  România.

Lilian Carp susține că România ar fi benefică și în aceste discuții.

„Noi trebuie să vorbim despre eficiența acestui format, noi vedem că el în anumite perioade a livrat rezultat în anumite nu, este de revizuit cum trebuie să funcționeze acest format. România ar fi un partener în plus privind soluționarea acestui conflict. Prin intermediul României ajungem să ne conectăm la piața energetică europeană, dar și alte acțiuni care vor ajuta ca Republica Moldova să își diversifice sursele de energie, pentru că dacă nu vom avea o diversitate, întotdeauna vom fi dependenți. În asemenea condiții când România devine cel mai important partener economic, cel mai important avocat privind integrarea în UE, România ar fi benefică și în aceste discuții. Întrebarea este dacă cei care au acceptat formarea acestui format sunt gata să îl modifice pentru că toată lumea trebuie să accepte un actor nou, pentru că acest actor trebuie să își prezinte interesele în zonă. Trebuie să fie clar că calea militară nu este o soluție și nu trebuie să ajungem la calea militară. Armata este ultima monedă pe care trebuie să o joace o națiune, iar noi nu ne dorim acest lucru.”

• Formatul „5 + 2” este compus din reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului, care sunt desemnate drept „părți ce negociază”, iar Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), sunt „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană  și Statele Unite acționează au statut de „observatori”.

În 2021 ședința a fost planificată pentru 2 -3 noiembrie la Stockholm, Suedia, însă a fost amânată la solicitarea Chișinăului. După amânarea din decembrie, atât Tiraspolul , cât și Moscova au facut declarații pentru organizarea unei noi runde cât mai curând.

În 2020 în procesul de negocieri a conflictului transnistrean la fel nu a avut loc nicio ședință în formatul 5+2, deși, la fel,  deja se anunța la începutul lunii octombrie despre o posibilă reuniune. Într-un interviu pentru Zona de Securitate, Cristina Lesnic, fost vicepremier pentru reintegrare în perioada martie – octombrie 2020, a declarat că sunt mai multe motive de ce a fost amânată

„În primul rând, a avut loc schimbul de negociatori șefi, dacă facem o retrospectivă mai largă observăm că în anul 2020 a fost preluat de trei negociatori, iată motivul pentru care nu a avut loc această ședință. O altă cauză e  pandemie și lockdown-ului care a avut loc în statele UE având în vedere că Albania a deținut această președinție. Pe de altă parte știm foarte bine că nu s-a ajuns la un consens final pe agenda de negocieri, aceste subiecte fiind transferate probabil pentru anul 2021. Cel puțin vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că Chișinăul a insistat ca pe agenda din 2020 care ne pregăteam pentru formatul 5+2 să existe subiect separat pe problema legată de drepturile omului.”

Ultima ședință a fost în 2019 la Bratislava, dar care nu s-a finalizat cu semnarea unui protocol final urmare a lucrărilor reuniunii, astfel fiind considerată o reuniune de eșec.

• Formatul 5+2 a început în 2005, dar în urma avizului trimis de Ucraina Misiunii de Asistență la Frontieră a Uniunii Europene în Moldova și Ucraina (EUBAM) cu privire la volumul mare de contrabandă transnistreană pe teritoriul ucrainean, Transnistria și Rusia au suspendat negocierile formale în 2006. , acestea fiind reluate oficial abia în 2012.