O nouă interdicție de acces în regiunea transnistreană. Guvernul promite măsuri de descurajare, dar ce s-a făcut anterior în cazuri similare?
Fotojurnalista Elena Covalenco a fost declarată „indezirabilă” pe teritoriul regiunii transnistrene pentru o perioadă de trei ani. Interdicția i-a fost înmânată ieri, 21 septembrie, în momentul în care a încercat să treacă prin posturile ilegale, instalate de-a lungul liniei administrative pentru a merge la meciul de fotbal organizat la Tiraspol sub egida UEFA.
Chișinăul promite măsuri de răspuns, ONG-urile de media semnalează inadmisibilitatea tolerării unor astfel de încălcări grave, iar persoanele anterior declarate indezirabile în regiune continuă să aibă acces restricționat, fără consecințe pentru cei care au aplicat aceste interdicții. Vă relatăm mai jos cum s-a ajuns la această situație – vă dăm un indiciu, prin impunitate.
Sport pe bani obscuri vs. drepturile omului
Restricția i-a fost aplicată jurnalistei în momentul în care la Tiraspol, pe o arenă construită pe monopolul ce sugrumă economic oamenii din regiune, se făceau ultimele pregătiri pentru a juca un nou meci din faza grupelor Ligii Europa. Meciurile au fost reluate în regiunea necontrolată, în pofida criticilor aduse Guvernării și UEFA de a nu admite competiții sportive până la soluționarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului în regiune.
Jurnalista a fost somată să semneze înștiințarea, în caz contrar ar fi fost reținută.
„Pur și simplu mergeam la meci. Mulțumim autorităților constituționale că au făcut tot posibilul ca meciul de azi să aibă loc pe un teritoriu unde securitatea ta depinde de voința unui regim ilegal”, a scris în mesajul său Elena Covalenco.
Interdicția i-a fost aplicată de pretinsul minister al securității din regiune (MGB), ce a invocat articolul 14 al unui act emis de autoritățile separatiste care sancționează tentativa de „schimbare prin violență a fundamentelor orânduirii constituționale a „republicii moldovenești nistrene” și crearea unei amenințări la adresa securității „rmn” și a cetățenilor ei”.
Sub textul primit este semnătura pretinsului ministru al securității din regiune – MGB, Valeriu Ghebos, un “fost” angajat al FSB-ului rusesc. Ghebos este originar din raionul Ungheni, satul Cioropcani.
Jurnalista ar fi primit interdicția pentru munca sa. În luna iulie curent, a mers în regiune pentru a documenta un reportaj realizat pentru publicația DW din Republica Moldova.
La o zi după anunțul făcut de jurnalistă, Biroul politici de reintegrare a emis un comentariu prin care anunța că a luat act de comiterea acestui abuz.
“Practicile abuzive ale Tiraspolului față de reprezentanții presei și ai societății civile, îngrădirea constantă a libertății circulației, alte limitări brutale ale drepturilor omului în regiune nu mai pot fi tolerate. În consecință, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova vor aplica măsuri legitime de răspuns, capabile să descurajeze acest gen de acțiuni.”
În acest caz, organizațiile neguvernamentale de media au cerut, printr-un apel public, autorităților constituționale ale Republicii Moldova să asigure cetățenilor săi drepturile și libertățile garantate de lege.
“Reamintim că art. 25 al Constituției Republicii Moldova garantează inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei, iar în virtutea art. 4 alin. (1) al Legii privind libertatea de exprimare, statul este obligat să garanteze libertatea de exprimare a mass-mediei. Astfel, nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să răspândească informații de interes public decât în condițiile legii. Mai mult, alin. (5) al aceluiași articol prevede că împiedicarea ilegală intenționată a activității mass-mediei atrage răspundere penală.
Organizațiile semnatare condamnă cu vehemență acțiunile abuzive și ilegale ale forțelor separatiste de la Tiraspol, îndreptate împotriva jurnaliștilor, și semnalează inadmisibilitatea tolerării unor astfel de încălcări grave”, se arată în textul semnat de cele nouă ONG-uri de media, la care se alătură și redacția Zona de Securitate.
Cazuri similare, fără pedepse
Aplicarea interdicțiilor de acces în regiune este un instrument folosit de Tiraspol în privința tuturor persoanelor incomode regimului, ce nu se află nemijlocit în regiune și nu au pretinsele acte transnistrene. Există zeci de astfel de limitări făcute publice, printre care:
Cazul Promo-LEX
Juriştii Asociaţiei Promo-Lex au interdicţie de a intra pe teritoriul Republicii Moldova controlat de pretinsele autorităţi de la Tiraspol. Asociația este și ea interzisă oficial în regiunea transnistreană din 2015. Așa-zisul Comitet al securității de stat a deschis „anchetă penală împotriva Promo-LEX pentru pretinse „acțiuni menite să întrerupă procesul de negocieri 5+2” și pentru „acțiuni subversive împotriva statalității transnistrene”. Regimul separatist a început să urmărească activitatea Promo-LEX și să creeze obstacole de prin 2007. În paralel, ”KGB-ul” local – MGB – a demarat o campanie denigratoare împotriva Asociației, recurgând la amenințări împotriva partenerilor și beneficiarilor organizației. Drept consecință, organizațiile neguvernamentale care au rămas în regiunea transnistreană au fost obligate să renunțe la activitățile ce vizează drepturile omului și la promovarea valorilor democratice.
Acțiunile guvernului în acest caz s-au limitat la invocarea cazului partenerilor internaționali.
“‘În perioada inițială, când au porit toate aceste presiuni, acțiuni de intimidare și ulterior interdicție, autoritățile noastre nu au făcut nimic. Practic nimic, ulterior au făcut referire la cazul nostru la diverse intuiții și tribune internaționale. La nivel practic nu avem rezultate”, a declarat directorul executiv al Asociației „Promo-Lex”, Ion Manole pentru Zona de Securitate.
Manole se întreabă, comentând cazul jurnalistei Elena Covalenco, dacă chiar era nevoie de o nouă interdicție pentru a înțelege că există o problemă privind libertățile omului, foarte serioasă în stânga Nistrului?
“La Chișinău, întotdeauna sau în marea majoritate a cazurilor, s-a mizat doar pe acțiunile de atenționare a partenerilor internaționali, ceea ce este total greșit. Din momentul în care tu nu ești capabil să înțelegi, să insiști să îți construiești o strategie cum să acționezi, nimeni nu va face acest lucru în locul tău. Mie îmi pare că timp de 30 de ani, să ai mai mult de 50 de decizii la CEDO pe problema transnistreană, și să nu fii capabil să insiști la nivel internațional, este rușinos, ca să nu spun un cuvânt mai… dur.”
Promo-LEX a preluat cazul Elenei Covalenco și va sesiza instituțiile naționale și internaționale referitor la încălcarea libertății de circulație și exprimare.
Veteranii incomozi
În 2020 a fost practic un val al interdicțiilor în care trei apărători ai integrității teritoriale în războiul din 1992 au primit interdicții, chiar dacă aceștia locuiau în stânga Nistrului, în satele controlate de Chișinău, dar pentru a ajunge acasă erau nevoiți să meargă prin posturile ilegale. În aceste cazuri, când interdicția practic îi priva de casă pe oameni, nimeni nu a fost pedepsit, iar interdicțiile au rămas în vigoare până la…moarte pentru unul din veterani.
Este vorba de Victor Timuș, Iurie Coțofan și Valeriu Mițul, cel din urmă a decedat în octombrie 2021.
Pentru Coțofan, interdicția din 2020 era a doua. Prima a primit-o în 2014, pentru o durată de 5 ani, care a expirat în mod “natural” fără intervenția Chișinăului, ce-a de-a doua a fost pusă în august 2020 pentru o perioadă de trei ani. Acesta locuia în satul Corjova din stânga Nistrului, iar pentru a merge acasă trebuia, fie să se deplaseze cu feribotul de la Molovata, ce are un grafic de la 7 la 19, fie prin posturi unde accesul îi este interzis. Acțiunile autorităților în acest caz au fost de a dispune acțiuni de cercetare în urma cărora au constată că nu există temei de a deschide un dosar penal. Această constatare să fie atacată de avocații lui Coțofan. Decizia procurorilor a fost schimbată și totuși au deschis dosar penal, dar a fost suspendat până la identificarea persoanelor vinovate, chiar dacă, ca și în cazul Covalenco, interdicția avea semnătura lui Ghebos.
Victor Timuș, la fel, a primit o interdicție pentru trei ani, care, la fel, i-a îngrădit accesul la propria casă. El locuiește în Molovata Nouă, malul stâng, iar unica cale liberă, fără posturi de control, este pe Nistru, cu feribotul. Acțiunile organelor constituționale au fost similare cu cele din cazul Coțofan.
În 2020, fostului primar de Corjova, sat pe care Tiraspolul îl consideră sub controlul său, Valeriu Mițul, care a decedat în 2021, la fel, a avut interdicție de la Ghebos. I s-a interzis aflarea pe pământul unde s-a nascut el, părinții, bunicii și străbunicii săi. Atunci Chișinăul a facilitat circulația veteranului, reieșind din starea de sănătate a acestuia, dar, chiar dacă datorită acestei intervenții putea să se deplaseze prin posturi fără a fi întors înapoi, interdicția era în vigoare și era un motiv de a fi hărțuit de organele de forță din regiune.
Cazul Chirtoacă
În Moldova – trei dosare,
Din Tiraspol – deportare.
Ce e asta – o chemare,
Ca să plec peste hotare?!
Prin versuri anunța primirea interdicției liderul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. În septembrie 2021, acesta a primit-o pentru o perioadă de trei ani.
„Subsemnatul – cetățean „străin” acasă. “Hotararea” Nr. B-5030 din 24 august 2021, pe baza careia am primit hartia din imagine, este inaccesibila si au refuzat sa mi-o prezinte. Despre interdictie am aflat pe 19 septembrie, pe podul dintre Rezina si Rabnita, fiindu-mi retinute actele timp de 2 ore si impiedicata trecerea in stânga Nistrului de reprezentanții regimului separatist neconstituțional”, scria pe pagina sa de Facebook Chirtoacă.
„Inspirat” de acea decizie a așa – ziselor autorități de la Tiraspol, Dorin Chirtoacă a scris și o poezie.
CEDO
La 7 iunie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat despre cauza Vardiașvili v. Rusia și Moldova.
Cauza se referă la limitarea ilegală a dreptului la libera circulație în interiorul Republicii Moldova, fără careva explicații și aplicarea măsurilor de reprimare (detenție în condiții inumane) pentru încălcarea acestor reguli ilegale de circulație stabilite de regimul de la Tiraspol.
În iunie 2015 Vardiașvili, a fost ”expulzat” de structurile de forță de la Tiraspol pentru 6 luni pe motiv că ar fi încălcat regulile de ședere, acesta fiind primul caz de ”expulzare” a unui cetățean de la propriul său domiciliu. Detalii
În contextul continuării practicii de desfășurare a meciurilor de fotbal sub egida UEFA la Tiraspol, având în vedere încălcările grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, precum și omorul în condiții suspecte a liderului opoziției, Oleg Horjan, Asociația Promo-LEX a expediat la 7 august curent, o comunicare către Președintele UEFA, Aleksander Čeferin și Comitetul Executiv al organizației pentru a informa despre situația reală din stânga Nistrului.
Asociația Promo-LEX a solicitat Președintelui și Comitetului Executiv al UEFA:
✅ să ia act de circumstanțele de securitate și de situația dezastruoasă a drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova;
✅ să-și revizuiască decizia de a permite desfășurarea meciurilor sub egida UEFA la Tiraspol (regiunea transnistreană a Republicii Moldova), până când Holdingul Sheriff Holding va asigura respectarea drepturilor omului pe acest teritoriu.
UEFA nu a transmis niciun răspuns asociației, la fel cum nu a răspuns nici solicitărilor noastre de informații de a ne spune ce a stat la baza deciziei de a desfășura în regiune meciuri de fotbal.
Într-un alt episod, în care situația drepturilor omului ar fi putut fi îmbunătățită, dar Guvernul l-a ratat, a fost când Uzinei metalurgice de la Râbnița i s-a oferit autorizație de mediu fără condiționarea acesteia, prin democratizarea și demilitarizarea regiunii.
Atunci asociația Promo-LEX a cerut ca drepturile omului să fie mai presus ca fierul vechi.
Aceștia s-au arătat îngrijorați de faptul că, în pofida insistenței și a numeroaselor atenționări și demersuri privind abuzurile din regiune, în aceeași măsură se fac demersurile pentru garantarea activității economice a unor instituții din stânga Nistrului. Uzina, în continuare, beneficiază de autorizație.