Noua președintă în exercițiu a OSCE: „Să nu rămânem blocați în formate”
Ministra afacerilor externe a Finlandei, Elina Valtonen, și-a încheiat prima vizită oficială în Republica Moldova în calitate de Președintă în exercițiu a OSCE.
În contextul acesteia, Valtonen a avut întrevederi atât cu autoritățile constituționale de la Chișinău, cât și cu autoritățile autoproclamate de la Tiraspol, purtând discuții despre criza energetică din Zona de Securitate și soluțiile pentru aceasta.
La Chișinău, premierul Dorin Recean a reiterat că Rusia a provocat artificial criza energetică din regiunea transnistreană, pentru a destabiliza situația în R. Moldova. „Guvernul întreprinde toate măsurile necesare pentru a se asigura că cetățenii de pe ambele maluri ale râului Nistru au acces la electricitate, căldură și gaze naturale”, a menționat șeful Guvernului.
În pragul unei crize umanitare, ajutor real în viziunea lui Krasnoselski ar fi deschiderea conturilor bancare
La Tiraspol, șefa OSCE s-a întâlnit cu autoritățile autoproclamate din regiune – Vadim Krasnoselski și Vitali Ignatiev. Krasnoselski a spus șefei OSCE că „un real ajutor din partea Chișinăului” ar fi deschiderea conturilor bancare pentru întreprinderile din regiune, precum și deblocarea sistemului bancar de acolo.
„Nu cumpărăm gaz nu pentru că nu avem bani, ci pentru că nu avem conturi să ne achităm în dolari și euro pentru gazul furnizat”, a spus acesta.
Purtătorul de cuvânt al executivului, Daniel Vodă, susține, însă, că afirmațiile respective nu sunt decât niște falsuri, în condițiile în care companiile din stânga Nistrului exportă în UE, efectuând tranzacții fără probleme.
„Dacă există peste 1200 de companii din stânga Nistrului, care exportă 80% din produsele regiunii în Uniunea Europeană fără probleme, este clar că sistemul de tranzacții funcționează. Soluția? Respectarea legislației Republicii Moldova. Restul sunt doar scuze sau lipsă de voință”, spune Vodă.
„Chișinăul vrea să ajute”
Krasnoselski și-a mai exprimat speranța revenirii la discuțiile în formatul 5+2, invocând faptul că prezenta criză energetică declanșată de Rusia nu ar fi fost posibilă „dacă mecanismele corespondente formatului respectiv ar fi funcționat”.
*Formatul 5+2 include reprezentanți ai părților, mediatori și observatori în procesul de negociere – R. Moldova, cu regiunea transnistreană, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite. Detalii: AICI
„Din punctul meu de vedere, sunt două motive pentru situația creată: cel politic și cel economic. Problema principală este că ne lipsește un proces normal de negocieri cu Moldova. Sunt absolut convins că dacă exista formatul 5+2, mecanismele corespondente acestui format ar fi funcționat, iar criza actuală ar fi fost imposibilă. (…) Sper că formatul 5+2 are dreptul la existență și toate părțile vor lăsa într-o parte toate prejudecățile și vor conveni pentru o întâlnire”, a spus Krasnoselski președintei în exercițiu a OSCE.
„Cât despre partea economică, există o relație incorectă între Moldovagaz și Gazprom. Dar poate nu trebuie să discutăm despre asta, nu este în competența mea”, a adăugat acesta.
În replică, președinta OSCE, Elina Valtonen și-a exprimat simpatia pentru situația oamenilor din Zona de Securitate și, totodată, a chemat autoritățile autoproclamate de la Tiraspol să nu rămână blocați în formate de negocieri.
„Vin de la Chișinău și ceea ce am auzit acolo e că ei sunt gata să ajute. Ei vor să ajute în criza energetică existentă, folosind resurse internaționale, ceea ce putem discuta și, de asemenea, nu vor în sta în cale, dacă Rusia vrea să continue livrarea gazului. (…) Eu nu sunt aici ca să mă uit în trecut, ci la viitor și să ofer ajutorul meu și al echipei mele, al întregului OSCE, pentru a facilita discuțiile dintre dvs. și Chișinău. Să nu rămânem blocați în formate, ci să găsim căi de a rezolva nu doar criza curentă, dar să găsim o strategie și să folosim momentul pentru a găsi o reglementare pașnică, de lungă durată pentru această situație”, a punctat Elina Valtonen.
Pe parcursul vizitei, Președinta în exercițiu s-a întâlnit și cu reprezentanți ai societății civile și a vizitat Misiunea OSCE în Moldova. Ea a dat asigurări cu privire la sprijinul continuu acordat Republicii Moldova și a subliniat disponibilitatea de a contribui activ la gestionarea provocărilor actuale.
La rândul său, Guvernul R. Moldova și-a exprimat recunoștința pentru ajutorul oferit de Finlanda, evidențiind declarația comună, semnată de țările din formatul Nordic-Baltic 8 (Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia). În declarație, statele respective notează că vor colabora cu Comisia Europeană și cu alți parteneri-cheie pentru a intensifica asistența internațională pentru R. Moldova.