Colaj/ conducătorii strucuturilor ilegale de forță din regiune
Separatismul și entitățile neconstituționale ar putea fi scoase în afara legii. Cine sare în apărare
Republica Moldova are deja de 31 de ani o gravă problemă de nerespectare a integrității sale teritoriale. Acest lapsus e pe cale să dispară și urmează să fie introduse pedepse pentru „separatism”, iar acțiunile structurilor neconstituționale de pe teritoriul țări să fie scoase în afara legii.
Legislația privind spionajul sau trădarea de patrie nu prevede la momentul actual incriminarea acestor infracțiuni structurilor neconstituționale din stânga Nistrului sau a unor potențiale mișcări separatiste din interiorul țării, ci doar acțiuni contra Republicii Moldova în favoarea unui STAT – țară suverană recunoscută la nivel internațional.
Trădarea de Patrie este o faptă săvârșită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova. – CP Articolul 337
„Stat străin” este termenul cheie din articolul vizat ce exclude incriminarea acestor fapte colaboratorilor structurilor neconstituționale din regiunea separatistă transnistreană, deoarece regiunea nu poate fi catalogată ca „stat străin”.
Astfel, MGB-ul de la Tiraspol (așa-numitul Minister al Securității) structură analogică SIS-ului de la Chișinău, poate efectua acțiuni de spionaj sau alte fapte contra Republicii Moldova și să nu cadă sub incidența acestui articol: Trădarea de Patrie.
Acest lapsus însă e pe cale să dispară, urmează să fie introduse pedepse pentru „separatism”. Un proiect de lege pentru fortificarea cadrului normativ în domeniul securității statului a fost votat deja în prima lectură de către Parlament, 22 decembrie 2022.
Modificările vor duce la completarea codului cu noțiunile de entitate neconstituțională și structură informativă ilegală, care va permite reglementarea normativă a organizațiilor paramilitare neconstituționale care aduc atingere intereselor și securității Republicii Moldova.
Aceste fapte vor fi conexe infracțiunilor de spionaj și trădare de Patrie. Mai mult, pedeapsa penală vizează și persoanele care au aflat despre acțiuni subversive, dar nu au informat instituțiile de securitate.
Mai exact, în primă lectură au trecut modificările de mai jos:
„Prin entitate anticonstituțională se înțelege structura creată pe teritoriul unui stat, în afara reglementărilor constituționale ale statului respectiv și nerecunoscută în conformitate cu prevederile internaționale.”
„Prin structură informativă ilegală se înțelege orice structură creată în afara reglementărilor constituționale și legale ale statului, în scopul culegerii și prelucrării informațiilor ce conțin secret de stat, altor informații ce pot fi folosite pentru comiterea unor acțiuni în dauna suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat sau capacității de apărare a Republicii Moldova, precum și în scopul recrutării persoanelor în vederea acordării sprijinului în astfel de acțiuni.”.
(1) Periclitarea gravă a securității Republicii Moldova, adică fapta săvîrșită intenționat de către un cetățean al Republicii Moldova, de un cetățean străin sau de un apatrid în dauna suveranității, a independenței, a inviolabilității teritoriale, a securității de stat sau a capacității de apărare a Republicii Moldova, manifestată prin una din următoarele acțiuni:
- a) transmiterea, sustragerea sau culegerea de informații ce constituie secret de stat cu scopul de a le transmite reprezentanților unei entități anticonstituționale, ai unei organizații a acesteia sau agenturii lor;
- b) transmiterea, sustragerea sau culegerea altor informații decît cele menționate la lit. a) din însărcinarea serviciului de spionaj al unei entități anticonstituționale pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova;
- c) acordarea de ajutor unei entități anticonstituționale la înfăptuirea de activități dușmănoase împotriva Republicii Moldova,
se pedepsește cu închisoare de la 12 la 20 de ani.
(2) Este liberată de răspundere penală pentru înfăptuirea uneia dintre faptele menționate la alin. (1) persoana, racolată de serviciul de spionaj al unei entități anticonstituționale, care nu a săvîrșit niciun fel de acțiuni pentru realizarea însărcinării criminale primite şi a declarat de bună voie autorităților despre legătura sa cu serviciul de spionaj al entității anticonstituționale.”.
Se completează cu articolele 3381-3383 cu următorul cuprins:
„Inițierea, organizarea, constituirea pe teritoriul Republicii Moldova a unei structuri informative ilegale sau recrutarea, instigarea la recrutare a altor persoane pentru comiterea unor acțiuni în dauna suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat sau capacității de apărare a Republicii Moldova, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 4000 la 8000 unități convenționale cu lichidarea persoanei juridice.”
„Stabilirea, menținerea unei legături cu un stat străin, o organizație străină sau reprezentanții acestora în scopul comiterii infracțiunii prevăzute la art. 337 și 338 sau acordul de a se angaja într-o astfel de activitate, se pedepsește închisoare pe un termen de la 2 la 7 ani.”
1) Culegerea sau sustragerea de către o persoană a informațiilor în scopul stocării sau folosirii acestora în dauna suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității de stat sau capacității de apărare a Republicii Moldova, dacă nu constituie trădare de Patrie sau spionaj, se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare pe un termen de la 2 pînă la 5 ani.
(2) Aceeași acțiune săvîrșită de o persoană căreia aceste informații i-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca sa, se pedepsește cu amendă în mărime de la 1050 la 1850 unități convenționale sau cu închisoare de la 3 pînă la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.
(1) Acțiunile de separatism, adică acțiunile săvârșite în scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova cu încălcarea prevederilor legislației naționale sau a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, precum și distribuirea obiectelor, producerea și/sau difuzarea în diferite forme și mijloace a materialelor și informațiilor care incită la astfel de acțiuni, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unități convenționale (150,000 – 250,000 lei) cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(2) Instigarea la acțiuni de separatism, se pedepsește cu amendă în mărime de la 700 la 1500 de unități convenționale (35,000 – 75,000 lei) sau cu închisoare de până la 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(3) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) săvârșite de o persoană publică, de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu funcție de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcționar internațional, se pedepsesc cu închisoare de 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.
(4) Acțiunile prevăzute la alin. (1) însoțite de:
- a) aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei;
- b) aplicarea armelor de foc sau a substanțelor explozive;
- c) daune materiale în proporții deosebit de mari,
se pedepsesc cu închisoare de 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 15 ani.
(5) Finanțarea acțiunilor de separatism, adică punerea la dispoziție sau colectarea intenționată de către orice persoană, prin orice metodă, direct sau indirect, a bunurilor de orice natură dobândite prin orice mijloc, sau prestarea unor servicii financiare în scopul utilizării acestor bunuri ori servicii sau cunoscînd că vor fi utilizate, în întregime sau parțial la organizarea, pregătirea ori comiterea acțiunilor de separatism, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 6 la 12 ani, iar persoana juridică cu amendă în mărime de la 12000 la 15000 unități convenționale cu lichidarea persoanei juridice.”
(1) Fapta persoanei care, luând cunoștință despre pregătirea sau săvîrșirea uneia din infracțiunile prevăzute la art. 337-340, 343, nu înștiințează autoritățile statului, se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 pînă la 1000 unități convenționale sau cu închisoare pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
(2) Nu sunt pasibili de răspundere penală pentru neînștiințare, soțul (soția) și rudele apropiate ale persoanei care pregătește sau a săvîrșit una din infracțiunile menționate.
Propunerea a venit de la 16 deputați PAS, printre care și președintele parlamentului, Igor Grosu. Șeful Legislativului, înainte de procedura de vot, a declarat că e o decizie ce trebuie introdusă mai bine întârziat decât deloc.
„Un proiect necesar, un pic întârziat, trebuia de la declararea independenței să fie acest proiect, dar facem mai bine întârziat decât deloc.”
Prezentând proiectul în Parlament, pe 22 decembrie, deputata PAS, Olesea Stamate, a declarat că unul dintre obiectivele inițiativei legislative este combaterea activităților informaționale subversive. În discursul său, Stamate s-a referit inclusiv la așa-zisul minister al securității din regiunea transnistreană, care e angajat în astfel de activități, are subdiviziuni, o structură bine închegată și misiuni ilegale de colectare a informațiilor.
Circumstanțele neadoptării din timp a acestor prevederi
Ion Manole directorul executiv al Asociației Promo – LEX, organizație neguvernamentală ce se preocupă de dezvoltarea democrației în Republica Moldova și respectarea drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană, susține că pentru Republica Moldova un astfel de articol privind separatismul era necesar mai ales în contextul faptului că rămâne nerezolvată problema integrității teritoriale, care poate fi sinonimul cuvântului separatism, pe care unii evită să îl folosească.
„Problema integrității teritoriale a stat chiar de la bun început, după 2 septembrie 1990, evident, una dintre cele mai grave și serioase probleme pentru tânărul și viitorul stat Republica Moldova era fundamentală problema dată. Dar dependența totală a Republicii Moldova, economică, energetică, amenințările militare din partea Federației Ruse… care a fost o moștenire din perioada sovietică când acest teritoriu a fost dependent economică și energetic față de URSS ulterior de Federația Rusă, a condiționat și a creat acest circumstanțe. Acestea fost principalele amenințări care au împiedicat să zicem așa autoritățile Republicii Moldova de a aborda direct concret și eficient această problemă.”
Reacția regimului
Tiraspolul a cerut explicații din partea Chișinăului după ce Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege. Așa-zisul minister de externe din regiunea transnistreană vrea să înțeleagă cum vor fi aplicate articolele viitoarei legi și cine va putea fi pedepsit.
„Partea moldovenească continuă să folosească metode de presiune administrativ-birocratice. Vedem temeiuri legale clare pentru distrugerea tuturor fundamentelor procesului de negocieri. Vedem aceasta ca principala amenințare”, declara Vitalii Ignatiev.
Tiraspolul ar pregăti contra măsuri dacă proiectul va trece în lectura a doua. Până atunci deputații pretinsului „soviet suprem” din regiune se vor adresa parlamentarilor moldoveni cu o declarație de a nu adopta noile măsuri.
Presa din stânga Nistrului a prezentat acest subiect prin perspectiva că vor apărea multe articole conform cărora va putea fi pedepsit fiecare „transnistrean”.
Câteva titluri din presa din regiune: „Тюрьма и штраф за любовь к Приднестровью / Închisoare și amendă pentru dragoste față de Transnistria”; Статья за «сепаратизм» в Молдове: специально для ПМР?/ Un articol pentru „separatism” în Moldova: direcționat pentru PMR?; Уголовные поправки в Молдове: путь к диктатуре?/ Amendamente penale în Moldova: calea către dictatură?;
Ion Manole consideră că punerea accentelor pe faptul că ar putea cădea sub incidență fiecare locuitor al regiunii este o manipulare.
„O încercare de a băga frica în oameni și de a îndrepta furia oamenilor către malul drept sau către autoritățile naționale. Nu cred că se va întâmpla acest lucru, pentru că este ilegal, el nu are niciun fundament și noi societatea din partea dreaptă trebuie să înțelegem circumstanțele în care au fost nevoiți să locuiască locuitorii din stânga Nistrului și eu cunosc personal foarte multe cazuri când oamenii au refuzat până la maxim posibil să-și ia actele acelea, așa zisele acte din regiune, recunoscând astfel autoritatea administrației din stânga Nistrului. Această lege nu va avea și nu trebuie să aibă efect retroactiv. Ea nu se va aplica la ce a fost până acum. Ea va trebui să aibă efect juridic doar pentru ce se va întâmpla de acum încolo din momentul votării și publicării acestei legi.”
Una din tezele Tiraspolului aduse împotriva adoptării noilor modificări e că astfel se va perturba procesul de negocieri. Directorul Promo-LEX susține că existența acestor formate e îndreptată spre găsirea unei formule de reintegrare a regiuni în componența Republicii Moldova, nu separarea ei.
„Noi avem legea din 2005, care într-adevăr recunoaște o astfel de, să zicem ruptură, nu recunoaște ca una constituțională, dar îi recunoaște statutul de a participa la identificarea unei formule de conviețuire, sau formală de respectare a integrității teritoriale și a acestor principii. Faptul că cei de la Tiraspol nu respectă aceste principii, nu este o noutate, pentru că, după cum spuneam de la bun început aceste structuri au fost create în stânga Nistrului tocmai pentru a împiedica Republica Moldova și se dezvolte.”
Cine sare în apărare
Kremlinul este solidar cu Tiraspolul și pe acest subiect și critică modificările din prima lectură. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat într-un briefing că aceste modificări ar „estompa principiile de bază ale procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană și nu va adăuga înțelegere reciprocă între Chișinău și Tiraspol, pe fundalul răcirii dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului și a pauzei în formatul 5+2”.
Reacția de la Moscova este în disonanță cu actele bilaterale semnate de Rusia și Republica Moldova, Tratatul de Prietenie dintre cele două țări ce este în vigoare din 13 mai 2002, fiind resemnat anul trecut cu ocazia celei de-a 20-a aniversare de la semnare.
Mai exact, este vorba de articolul 5 din Tratat în care se menționează că „părțile se vor abține de la acțiuni care ar cauza prejudicii celeilalte înalte Părţi Contractante, suveranităţii, independenţei şi integrităţii ei teritoriale. Părţile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare şi se angajează să nu sprijine mişcările separatiste.”
Pe lângă faptul că Tratatul în cauză exclude susținerea separatismului, în legislația națională rusă există un articol asemănător. (detalii aici și aici)
Cât ține de criticile, că aceste modificări ar dăuna negocierilor în formatul 5 + 2 și ar periclita procesul de reintegrare a Republicii Moldova, Manole amintește despre scopul acestor negocieri, ce au fost lansate pentru a elimina problema integrității teritoriale cu reintegrarea finală a regiunii în componența R. Moldova.
„Să spună ce vor, pentru că acest format de negocieri, el, în general, a fost creat și este menținut artificial tocmai pentru a împiedica orice soluție, pentru identificarea oricărei soluții. Deci poate fi un mecanism valabil, dacă nu este eficient pe parcursul a unui termen atât de lung?
Faptul că Republica Moldova a recunoscut să zicem dreptul administrației de facto din stânga Nistrului de a participa la negocieri nu a avut în vedere dreptul lor la separare. Acest dialog politic urma să fie direcționat spre reintegrarea Republicii Moldova. Dimpotrivă, la Tiraspol a continuat să creadă și să se insiste și să fie manipulată opinia publică locală și nu doar în ceea ce privește că acest dialog are de fapt scopul ca aceste două teritorii să fie divizate.”
Îngrijorați de acest proiect sunt și unii politicieni pro-ruși din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova.
Vor fi aceste modificări aplicate după aprobare?
În Codul Penal al Republicii Moldova există și alte articole adoptate cu mulți ani în urmă care ar putea pedepsi pretinsele structuri de stat din stânga Nistrului sau chiar și existența formațiunilor paramilitare. Aceste articole însă nu sunt aplicate persoanelor ce le comit. Procurorii moldoveni chiar dacă au legi nu le pun în practică.
Articolul 282: Organizarea sau conducerea unei formaţiuni paramilitare neprevăzute de legislaţie, precum şi participarea la o astfel de formaţiune, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Aceeași faptă săvârșită din motive de prejudecată se pedepsește cu închisoare de la 6 la 9 ani.
Articolul 351: Uzurparea de calităţi oficiale: Uzurparea de calităţi oficiale, însoţită de săvîrşirea pe această bază a altei infracţiuni, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 950 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvârșită de două sau mai multe persoane se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1050 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 4 ani
Am încercat să aflăm de la Lilian Carp, președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, ce a prezentat și un raport la acest subiect, care sunt garanțiile că noile prevederi vor fi aplicate. Carp ne-a spus că se află în concediu și putem reveni după 21 ianuarie.
În opinia apărătorului pentru drepturile omului Ion Manole acest risc a fost și rămâne.
„Această situație s-a întâmplat pe parcursul ultimilor 30 de ani și acest risc mai există atâta timp cât nu există un dialog eficient, după cum spuneam punctual, noi am văzut că pe parcursul celor 30 de ani dialogul politic a fost o joacă pentru toate părțile implicate.”
Modificările trebuie să treacă și lectura finală, ulterior semnate de Președintele Parlamentului și trimisă spre promulgare Președintelui Republicii Moldova. Parlamentul intenționează în total să voteze trei legi noi privind securitatea națională, inclusiv o lege nouă pentru Serviciul de Informații și Securitate care prevede lărgirea atribuțiilor SIS.