Miza alegerilor din toamnă pentru locuitorii regiunii transnistrene: ce spun experții
Alegerile parlamentare din R. Moldova, programate pentru 28 septembrie 2025, vin într-un moment de tensiuni regionale, dar și într-o etapă activă de apropiere de Uniunea Europeană.
Participarea la alegerile parlamentare din 2025 a alegătorilor din regiunea transnistreană ar putea semnala o schimbare a percepțiilor post-criză, cu condiția ca procesul electoral să decurgă în mod liber și fără interferență din partea Federației Ruse.
Pe de altă parte, interesul sporit față de votul din stânga Nistrului ar putea fi valorificat într-un scenariu de deturnare a cursului proeuropean al Republicii Moldova, dacă alegerile vor fi marcate de manipulări, presiuni sau ingerințe externe.
Ce miză au, de fapt, parlamentarele pentru cei de pe malul stâng al Nistrului? Cum este văzut votul lor? Cum s-a schimbat percepția oamenilor din regiune vizavi de Chișină și Tiraspol, după ce au trecut prin recenta criză?
Trei experți și un activist originar din stânga Nistrului răspund pentru Zona de Securitate.
Parlamentul a stabilit desfășurarea alegerilor parlamentare în luna aprilie a acestui an. În cadrul ședinței Legislativului de atunci, președinta Maia Sandu a făcut un apel către cetățeni să rămână uniți și să nu permită ca R. Moldova să fie folosită împotriva Ucrainei.
Egali în drepturi, nu și în accesul la informație
Directorul executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole spune că alegerile din toamnă contează pentru oamenii din regiunea transnistreană, în primul rând, pentru că sunt cetățeni ai R. Moldova, dar și pentru că tot mai mulți dintre ei doresc o participare mai largă și calitativă în viața politică a R. Moldova.
„Oamenii din regiune au aceleași drepturi și obligații ca oricare cetățean din dreapta Nistrului. Problema este accesul la informație: concurenții electorali, organele electorale și presa nu au condiții egale de a comunica cu alegătorii de acolo, iar locuitorii nu pot participa la dezbateri sau întâlniri electorale”, explică Manole.
El observă că votul din regiune este privit cu circumspecție tocmai pentru că deciziile electorale sunt influențate de această lipsă de acces la informație. „Locuitorii nu pot pune întrebări directe concurenților, iar decizia lor este modelată de aceste limitări”, adaugă expertul.
Pe de altă parte, criza gazelor din această iarnă, atribuită în mod repetat de autoritățile constituționale influenței Moscovei, a determinat o schimbare de percepție la o parte din cetățeni. „Crizele îi fac pe oameni să-și pună întrebări și să-și reevalueze opinia. O parte din locuitorii de acolo au înțeles mai bine situația și faptul că ei sunt ostaticii acestei situații din 1991-1992”, spune Manole.
El avertizează însă că, atâta timp cât presa și organizațiile pentru drepturile omului nu au acces liber în stânga Nistrului, iar dezbaterile publice sunt restricționate, oamenii vor avea dificultăți în a găsi răspunsuri. „Este important să punem presiune pe administrația de acolo pentru a permite participarea liberă la procesele politice și electorale”, concluzionează expertul.
„Problema este la Chișinău”
Președinta Asociației Experts for Security and Global Affairs (ESGA), Angela Grămadă spune că, deși fiecare exercițiu electoral este important, alegerile curente din R. Moldova pun țara la o răscruce de drumuri și interese.
„Dacă ne vom referi strict la electoratul din regiunea transnistreană, acesta a fost de multe ori ostracizat din politica internă. Actorii politici de la Chișinău i s-au adresat doar în context deosebit de important. Dacă vrem să conectăm cele două maluri ale Nistrului și să eliminăm segregarea aceasta militară, trebuie să identificăm mesaje coerente pentru publicul de acolo”, punctează Grămadă.
Experta observă că, în ciuda crizei energetice, locuitorii din stânga Nistrului au reușit să găsească surse de informare pentru a rămâne conectați la evenimentele importante din țară.
„Este greșit să credem că în era internetului aceștia sunt deconectați de la realități. Aceleași evenimente, asociate cu criza energetică, ar putea să îi facă mai interesați de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Interesul a fost demonstrat și în octombrie – noiembrie 2024”, adaugă Angela Grămadă.
Problema, în opinia sa, este lipsa unui mesaj clar și a unui plan elaborat de reintegrare din partea actorilor politici de la Chișinău, care nu au reușit să definească o strategie unitară pentru reconectarea regiunii.
Angela Grămadă subliniază că, pentru a continua procesele demarate și a realiza integrarea europeană în mod complet, este necesar să fie inclus și acest segment de electorat. „Un prim pas este prin alegeri, adică printr-un exercițiu democratic”, încheie președinta ESGA.
Cel mai important lucru pentru oamenii din regiune încă nu s-a întâmplat
Fostul vicepremier pentru Reintegrare și expertul pe subiectul transnistrean, Alexandru Flenchea consideră că, în ciuda progreselor realizate în ultimii ani, cel mai important lucru pentru oamenii din stânga Nistrului încă nu s-a întâmplat.
„Judecând după câte s-au făcut pentru oamenii din stânga Nistrului, alegerile care vor avea loc în septembrie 2025 nu o să fie nici mai importante, nici mai puțin importante decât oricare alte alegeri care au mai avut loc până acum. S-au făcut multe, într-adevăr. Nu s-a făcut un singur lucru și cel mai important: nu a fost restabilită integritatea țării noastre. Și asta e ceea ce contează în primul rând”, spune Alexandru Flenchea.
Fostul șef de la Reintegrare apreciază că îngrijorările legate de votul din regiune sunt mai degrabă o narațiune în căutare de legitimitate în spațiul public, decât o preocupare justificată.
„Se discută, se vehiculează asta ca să fie acreditată ideea că votul oamenilor din stânga Nistrului sau din raionul Ocnița, din sectorul Buiucani al capitalei, din Autonomia Găgăuză… ar aduce pericole pentru securitatea națională, ceea ce nu este adevărat, pentru că exprimarea liberă și informată a votului este elementul esențial al oricărui proces democratic. Fără asta, nu există democrație și nu putem să ne numim o țară democrată”, completează Alexandru Flenchea.
Ce ar însemna un câștig al forțelor pro-ruse la alegeri pentru Tiraspol
Vladimir Ternavschi, un tânăr activist originar din stânga Nistrului, care a criticat deschis atât Rusia, cât și administrația de la Tiraspol pentru criza gazelor din toiul iernii, susține că, la alegerile prezidențiale din toamna trecută, locuitorii regiunii au votat sub presiunea fricii, influențați de propaganda rusă.
El amintește că dezinformarea răspândită în acea perioadă susținea că un eventual câștig al Maiei Sandu ar duce la izbucnirea unui război.
„D-na Sandu a câștigat și vreau să întreb acum pe cei care au promovat și au crezut această minciună: unde este acel război care trebuia să înceapă a doua zi după alegeri, conform propagandei? Au trecut mai mult de șase luni, nu a existat nicio escaladare, însă vedem bombardamentele armatei ruse asupra orașelor din Ucraina, unde mor zilnic civili – copii, bătrâni, adulți”, spune Ternavschi.
Activistul crede că autoritățile de la Chișinău ar fi putut face mai mult pentru a schimba percepția locuitorilor din regiunea transnistreană, în contextul crizei energetice din această iarnă. Pe de altă parte, el adaugă că atitudinea oamenilor din stânga Nistrului față de Krasnoselski și echipa lui s-a modificat.
„Nu a făcut nimic pentru a preveni criza energetică și, până la urmă, nici nu a făcut nimic ca s-o rezolve. Chiar dacă livrările de gaze au fost reluate, problema a rămas: vine iarna 2025–2026 și când vremea pe afară nu va fi atât de caldă cum a fost în ianiarie 2025, Gazprom din nou va sista livrările de gaz. Mă tem că iarăşi nu va fi întreprinsă nicio acțiune de pregătire”, mai spune Ternavschi.
El își exprimă îngrijorarea că, în lipsa unor acțiuni concrete, stocurile de cărbune epuizate în lunile de iarnă nu vor fi refăcute, iar regiunea s-ar putea confrunta cu o cădere masivă de curent care să dureze săptămâni sau chiar luni.
Vladimir Ternavschi consideră că alegerile din 28 septembrie sunt foarte importante pentru regiunea transnistreană. „Dacă forțele pro-ruse ajung să controleze Parlamentul, Tiraspolul riscă să devină un nou Donețk, nu în sensul bombordamentelor, dar în sensul încadrării populației locale în armata rusă, cu un bilet de avion doar într-o direcție. Legăturile economice cu UE vor fi stricate intenționat – acum antreprenorii din stânga Nistrului exportă 70%+ din produsele lor în UE şi bugetarii, care sunt plătiți din impozite, din nou vor avea de suferit. Va avansa în continuare starea de dependență a Tiraspolului de Moscova. Procesul de aderare a Moldovei la UE va fi mult mai încet, dacă nu oprit complet, ceea ce înseamnă oprirea investițiilor, inclusiv pentru malul stâng, dar şi împuternicirea monopolului lui Guşan şi alte clanuri familiale”, continuă Ternavschi.
El avertizează că instabilitatea de la Chișinău i-ar putea afecta pe toți, de la tinerii care vin în oraș pentru studii superioare până la adulții care migrează spre capitală pentru un loc de muncă mai bun şi condiții de trai decente.
În ciuda dificultăților, Ternavschi subliniază că ultimii patru ani au fost marcați de reziliență: „Nu s-a produs un conflict militar nou, deși FSB-ul a organizat câteva atacuri în Tiraspol în 2022. Nu s-au înrăutățit relațiile dintre Tiraspol şi Chișinău. Nu s-au închis granițele sau livrările de gaze/electricitate. S-au adaptat atât oamenii, cât şi economia locală. A apărut perspectiva reală de aderare la UE”.
El consideră că acest context oferă o șansă importantă care nu trebuie ratată. „Acum, trebuie să ne îndeplinim responsabilitățile ca cetățeni: să ne informăm şi să participăm la alegerile parlamentare, chiar dacă ne temem că nu putem schimba nimic. Inacțiunea tot schimbă lucruri, doar că spre rău”, încheie Ternavschi.
În toamna anului trecut, Registrul de Stat al Alegătorilor cuprindea peste 270 mii de cetățeni cu drept de vot înregistrați în localitățile din stânga Nistrului.
Pentru referendumul constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie, autoritățile constituționale au organizat 30 de secții de votare dedicate alegătorilor din această regiune. Comisia Electorală Centrală urmează să comunice detalii privind organizarea secțiilor de votare în acest an.
