© AP Photo/Andreea Alexandru
Mesaj ferm al președintelui ucrainean Zelensky pentru militarii ruși din regiunea transnistreană: “Vor să trăiască, vor pleca”
Problematica transnistreană nu a fost anunțată ca subiect pe agenda oficială de discuții al summit-ului Comunității Politice Europene de joi, 1 iunie, ce a avul loc în Moldova, însă jurnaliștii prezenți la eveniment au obținut mai multe declarații privind stânga Nistrului, unele în premieră.
Cel mai citat la acest subiect a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy. Liderul de la Kiev a a avut un mesaj direct trupelor ruse de ocupație din stânga Nistrului, cunoscute ca GOTR (Grupul Operativ de Trupe Ruse) cărora le-a sugerat că dacă vor să trăiască, vor pleca.
„Cât ține de prezența militară rusă (n.r. în stânga Nistrului) – dacă vor să trăiască, vor pleca, vor găsi o cale. Nu-mi pasă cum, eu nu le voi comanda taxi. (…) Avem nevoie de o țară unită în Moldova și desigur vă dorim succes în toate și să reușiți să vă mențineți fără rachete, fără pierderi de vieți omenești. Noi mereu vă vom susține. Până la urmă am reușit să facem așa că țările din Europa să se unească. Sunt sigur că după ce vom câștiga războiul veți avea și voi o țară unită fără să cadă rachete și fără Rusia”.
Zelensky a comentat în premieră și cetățeniile ucrainene pe care le dețin pretinșii lideri din stânga Nistrului, printre care așa-zisul președinte al rmn Vadim Krasnoselski, pretinsul ministru de externe, Vitalii Ignatiev și oligarhul Victor Gușan, ce deține holdingul Sheriff.
„Am auzit că au o mulțime de pașapoarte acolo. Ei au pașapoarte ucrainene, ruse, moldovenești și române. Ce fel de cetățeni ai Ucrainei sunt?”
Întrebat de jurnalista de la publicația ucraineană Glavcom, Marianna Prysiazhniuk, dacă Ucraina îi va duce pe acești „cetățeni” pe front, Zelenskyi a răspuns că „nu este nevoie de astfel de oameni pe front”.
Președintele ucrainean a comentat și formatul 5+2:
„Nu văd viață în 5+2 și nu văd rostul discuțiilor despre ceva ce este mort. Moldova s-ar putea să vrea să conecteze alte state la un viitor proces de negocieri, dar indiferent care va fi formatul, Ucraina va fi acolo și va juca un rol foarte important pentru că avem hotar comun, printre aceste țări ar putea fi România.”
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, la fel a fost întrebat despre regiunea transnistreană, dar în contextul aspirațiilor Moldovei de integrare în UE, dacă ar fi existența acestui conflict nerezolvat un impediment, Borrell a declarat că nu.
„Drumul Moldovei spre integrarea europeană este independent de ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană. Cipru a devenit membru al Uniunii Europene, având probleme teritoriale. Moldova la fel poate face acest lucru”.
Răspunsul Înaltul Reprezentant al UE a lăsat loc de interpretare precum că Chișinăul se pregătește să adere la familia europeană fără malul stâng, Maia Sandu a oferit însă ulterior clarificări.
„Moldova nu renunță la regiunea transnistreană, se lucrează pe ambele dimensiuni – integrare europeană și reîntregirea țării.
Pe cât Moldova va avansa pe calea UE, pe atât mai mare va fi sprijinul malului stâng pentru reîntregire,” a răspuns președinta Republicii Moldova.
În prezent în stânga Nistrului există prezență militară rusă atât legală, pretinsa Misiune de Pacificare, cât și ilegală – GOTR.
Numeric în contingentul rus din Misiune sunt 431 de „pacificatori” ruși, iar în GOTR sunt circa 1700 de militari, dintre care majoritatea sunt localnici cu pașapoarte rusești.
R. Moldova a pierdut controlul asupra regiunii transnistrene în urma intervenției armatei ruse (armata a 14-a) în conflictul din 1992. Conform deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, regimul separatist se află „cel puțin sub influența decisivă a Rusiei” și supraviețuiește grație sprijinului militar, economic, financiar și politic care-i este furnizat de Rusia.