Mecanism special pentru banii Centralei de la Cuciurgan. Munteanu: „Astfel Guvernul tratează regimul separatist ca un stat străin”. OSCE aplaudă 

Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat ieri, în premieră, un mecanism provizoriu ce prevede ca, mijloacele financiare acumulate de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES) din plățile pentru energia electrică, consumată de malul drept al Nistrului, să poată fi utilizate de către agenții economici pentru procurarea bunurilor de consum în regiunea transnistreană. Produsele permise sunt cele alimentare, produsele de uz casnic și de îngrijire a sănătății.

• Regimul separatist din stânga Nistrului s-ar confrunta cu mari probleme de achiziționare a produselor de primă necesitate după ce nu mai pot folosi sistemul bancar rusesc în convertirea leilor veniți la centrala de la Cuciurgan sau Uzina Metalurgică.

Fostul ambasador moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu, directorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” consideră că utilizarea Stării Excepționale pentru a rezolva problemele operative ale regimului separatist este o soluție foarte riscantă ce conține mai multe lacune și ambiguități, ce vor servi ca motive de contestare pentru legitimitatea acestui Guvern.

De cealaltă parte, Misiunea OSCE în Moldova aplaudă decizia luată de Chișinău și încurajează un astfel de dialog în viitor.

Într-un comentariu pentru Zona de Securitate Munteanu constată că, „ar fi o interpretare dubioasă și ilegală să folosești competențele Comisiei Excepționale pentru a rezolva probleme de interes economic pentru regimul separatist ilegal, nerecunoscut, aflat pe un „teritoriu ocupat”. Dacă am putea accepta alocarea de resurse din fondul de intervenție al Guvernului resurse destul de mari pentru diverse acțiuni de intervenție în beneficiul autorităților locale, care întrețin diverse facilități pentru refugiați, deși știm că deficitul bugetar este extrem de grav în acest an, utilizarea stării excepționale pentru a rezolva problemele operative ale regimului separatist mi se pare o soluție foarte riscantă.”

Fostul ambasador și-a argumentat poziția prin patru teze:

„1.Un nou status quo. Decizia CSE crează pentru regimul de la Tiraspol un nou status quo, care recunoaște rolul dominant jucat de Transnistria în menținerea actualului sistem electric al statului; acceptă regulile impuse de MGRES și negociază la pachet mai multe concesii pe care acesta le revendică și le primește (autorizație mediu MMZ), scutirea de taxe și accize, activități economice externe separate de R.Moldova. Anterior băncile din Moldova erau în imposibilitate să lucreze cu businessul transnistrean ca urmare a exigențelor impuse de BNM cu privire la prevenirea activităților de spălare a banilor.

2. RM oferă regimului separatist o platformă de legalizare a operațiunilor sale financiar-bancare prin băncile care aplică reguli AML (anti-money laundering). Deși mecanismul de supraveghere propus include o lungă serie de instituții (SIS, ASP, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, BNM, SPCSB, etc), vor exista întotdeauna portițe deschise factorului politic. Exact în acest mod s-au deschis porțile eliberării unei autorizații de mediu uzinei MMZ de la Râbnița, în condițiile în care legislația și normele de mediu nu ar fi putut oferi nicio șansă dintr-un milion pentru un generator de poluare constantă a mediului ambiant.

3. Deși CSE susține caracterul provizoriu al mecanismului (2 luni), cât ar dura livrările de energie electrică de la MGRES, de fapt Guvernul de la Chișinău tratează regimul separatist ca un stat străin, oferindu-I instrumente de ”repatriere”, ”activități economice externe”, achiziționări de mărfuri sau cumpărare de valută convertibilă. În mod imminent, aceste pârghii vor deveni automat parte din ”meniul” de subiecte în negocierile purtate ”1+1” de Chișinău și Tiraspol. Tot așa cum protocoalele au fost semnate sub presiunea unor actori externi, forțând autoritățile să demonstreze ”good will” și acest mecanism va fi dificil de retras ori de anulat, chiar și dacă circumstanțele nu vor mai justifica cumpărarea de energie electrică, iar asta înseamnă că în loc să dezbată influența regimului separatist asupra economiei și deciziilor sale politice, Republica Moldova acceptă niște riscuri pe care nu cred că le evaluează.

4. Chișinăul ar vrea să evite o criză umanitară în stânga Nistrului, dacă principalele sale motoare de generare a veniturilor vor fi oprite (energia, metalul și criptovaluta), dar nu estimează corect riscurile legate de ”permanentizarea” influenței grupurilor oligarhice din stânga Nistrului asupra sistemului politic din Republica Moldova. Vor exista riscuri la:

a) calitatea monitorizării operațiunilor cu acești bani transnistreni;

b) la intrarea pe piața bancară a fluxurilor de bani transnistreni;

c) la impunerea unei agende de negocieri ”1+1”, generate de businessul cleptocratic, foarte creativ și toxic. Singura soluție fezabilă politic pentru Chișinău este o politică exact inversă acesteia, conținută în dispoziția nr.29 din 28 iunie, întemeiată pe diversificarea furnizării alternative de energie și slăbirea regimului separatist. Dar, pentru asemenea direcții politice, actuala guvernare nu are stomac,” se arată în comentariul ferit redacției noastre de către directorul (IDIS) “Viitorul”.

Prevederile mecanismului pot fi consultate aici de la punctul 9. CSE mai anunță că implementarea acestui mecanism provizoriu va fi monitorizată de către un grup de lucru interinstituțional, coordonat de către Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian.

OSCE aplaudă

A doua zi după luarea decizie Misiunea OSCE în Moldova comunică prin intermediul paginii de Facebook că salută decizia Comisiei și a încurajat ambele părți să își continue dialogul.

„Misiunea OSCE în Moldova salută decizia Comisiei pentru Situații de Urgență de a institui un mecanism provizoriu de facilitare a comerțului exterior al companiilor de pe malul stâng înregistrate la Chișinău.

Discutând săptămâna aceasta cu viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, șeful misiunii Claus Neukirch a aplaudat această soluție reciproc avantajoasă de a folosi veniturile din livrarea energiei electrice pe malul drept pentru achiziționarea de bunuri de consum esențiale pentru rezidenții transnistreni.

Misiunea încurajează ambele părți să își continue dialogul pragmatic și orientat spre rezultate în beneficiul populației de pe ambele maluri și să consolideze și mai mult interconectivitatea economică,” se arată în mesajul OSCE.

Potrivit mecanismului au fost stabilite categoriile de bunuri care pot fi importate și nu permite achiziţionarea de servicii, cu excepţia celor aferente transportului mărfurilor importate.

Puteți vedea lista mai jos

…și lupul sătul și oile întregi…

Am discutat și cu activistul din regiunea transnistreană, Ghenadie Ciorba, care în perioada 2013-2015 a ocupat funcția de „ministru în Comunicaţii, Informare şi Mass-Media” din regiune, acesta ne-a explicat de ce au apărut probleme de achiziții ale regimului separatist.

Din spusele lui anterior Banca Centrală a regiunii avea posibilitatea să rezolve chestiunile ce țin de achiziții, ocolind Chișinăul, având deschise conturi în băncile rusești și foloseau aceste conturi pentru achiziții, plus era deschisă frontieră cu Ucraina pe segmentul transnistrean și importau, la fel ocolind Chișinăul. Acum aceste operațiuni sunt imposibile.

– Zona de Securitate: La Chișinău sunt voci care condamnă adoptarea acestei decizii, dvs cum o priviți, care sunt riscurile și beneficiile?

– Ghenadie Ciorba: Ce presupune acest mecanism, formal aceștia sunt banii Centralei de la Cuciurgan, în conformitate cu legile din Transnistria centrala e obligată să vândă băncii din regiune 95% din valuta sa, adică leii, din acești bani, care sunt cea mai importantă sursă  pentru bugetul transnistrean, se fac achiziții. Ce s-a schimbat, prin acest mecanism Moldova a legalizat achizițiile regimului, dar prin controlul Băncii Naționale al Moldovei. Astfel Transnistria și-ar fi pierdut independența pe dimesiunea activități economice externe, a pierdut-o în totalitate. Da există riscuri ca banii oligarhilor regiunii să ajungă în alte direcții decât cele reglementate de mecanism, dar autoritățile de la Chișinău trebuie să aibă grijă de funcționarii lor care se hrănesc din scheme, care dau diferite autorizații și nu pentru un simplu „mulțumesc”. Cu asta trebuie să se ocupe Guvernul. Dar faptul că o parte din veniturile Centralei vor merge pentru achiziționarea produselor alimentare și posibil și de pe piața internă va contribui pozitiv si la economia țării în general.

– Zona de Securitate: Deci  aveți o părere mai mult pozitivă?

– Ghenadie Ciorba: Eu știu una, așa soluție nu a fost găsită pe interior de către Guvernul din Moldova, să mă ierte doamna Sandu și doamna Gavriliță, cred că partenerii externi au creat acest mecanism astfel ca și lupul să fie sătul și oile întregi. Mereu va fi riscul ca unor funcționari moldoveni, cum se spune la Chișinău – să miroase din „kuliok”, dacă asta se va întâmpla atunci acești funcționari trebuie să fie pedepsiti dur și demonstrativ, așa încât celorlalți să le piardă dorința.

Șantaj

Chiar și după adoptarea acestui mecanism șantajul din partea Tiraspolului nu a încetat, astăzi, negociatorul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, a informat despre aprobarea unei ,,decizii”, prin care se va asigura prelungirea până în data de 31 august a termenului de acțiune al Deciziei protocolare referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în raionul Dubăsari, după traseul Tiraspol-Camenca” din 25 noiembrie 2017.

Asta după ce la finele anului 2021 Tiraspolul a anunțat despre intenția de a bloca până în data de 30 iunie 2022 prevederile deciziei protocolare menționate, ceea ce reprezenta o abatere  de la angajamentele asumate în negocieri, în documentul respectiv nefiind agreate termene-limită de aplicare.

Problema terenurilor agricole din raionul Dubăsari va rămâne una nerezolvată deoarece s-a permis accesul doar pe durata a două luni, atât cât e în vigoare și autorizațiile de mediu eliberate pentru „Uzina Metalurgică Moldovenească”. Autorizații oferite prin două derogări de la legislația Națională.