Lesnic, primul interviu după plecarea de la Reintegrare, despre reformarea Misiunii de Pacificare, problemele de securitate și cum poate fi reținut Krasnoselski

Procesul de negocieri între Chișinău și Tiraspol în 2020 a fost grav afectat de pandemia de COVID-19. Nici anul care a venit pare să nu fie unul foarte ușor. Cristina Lesnic, fost vicepremier pentru reintegrare, susține ferm că în 2021, linia roșie trebuie să fie legată de drepturile omului, iar dacă acest subiect va fi abandonat va fi foarte dificil de a-l readuce pe agenda de negocieri. Fostul negociator-șef susține că a venit timpul ca în formatul 5+2 să se discute despre securitate. 

Aflați mai multe despre starea conflictului de pe Nistru după decenii de negocieri în interviul de mai jos. 

Zona de Securitate: Discutăm astăzi cu ex-viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, despre procesul de negocieri în 2020 și la ce să ne așteptăm în 2021, pentru că în anul precedent s-au întâmplat foarte multe și nu toate bune!

Cristina Lesnic: Bună ziua și eu vreau să vă mulțumesc pentru această invitație. Într-adevăr, anul 2020 a fost unul foarte complicat complex, dar și agitat. Nu doar datorită situației epidemice ,care a avut loc în Republica Moldova, nici nu doar datorită situației economice, dar inclusiv situației din Zona de Securitate și regiunea transnistreană. Pentru că ne-am confruntat cu o situație fără precedent în special cu privire la autoizolare regiunii transnistrene.

Zona de Securitate: Ați revenit la Biroul Politici de Reintegrare în luna martie, atunci când deja era clar că urmează o perioadă și mai dificilă în relația Chișinău – Tiraspol. În primele zile de la preluarea mandatului, Tiraspolul a instalat 37 de posture ilegale în perimetrul liniei administrative, dar și pe teritoriu pe care s-ar părea că autoritățile constituționale îl controlează. Cum ați primit dvs. aceste informații, deoarece este o situație fără precedent, un număr atât de mare de posturi.

Cristina Lesnic: De fapt, chiar în a doua zi de mandat, noi am declarat situație de urgență în Republica Moldova pe motivul situației epidemiologice, dar reieșind din faptul că în această perioadă s-au impus anumite comportamente în vederea prevenirii COVID-19, în mod asimetric regiunea transnistreană s-a autoizolat prin instalare a celor 37 de posturi care nu s-a întâmplat într-o zi, ele au fost cumva camuflate sub pretextul pandemiei, astfel încât timp de o lună jumătate cu blocarea comisie Unificate de Control au fost instalate cele 37 de posturi. Ziceam că de fapt acele 37 de posturi au prezentat o barieră ilegală și un impediment în libera circulație, nu doar pentru persoanele fizice, inclusiv oficiali, pentru că nici eu în acea perioadă nu am avut posibilitate să mă deplasez în regiunea transnistreană, cu excepția Zonei de Securitate, cele 37 de posturi sunt considerate ilegale pe motiv că au fost instalate nu doar aceste bariere, dar au fost atribuite competențe ilegale cu amplasarea nu doar a vagonetelor, dar și amplasarea persoanelor cu funcții „grănicerești” care își arogau competențe ce țin de control verificare și de decizie a trecerii sau nu a persoanelor. Deci, această situație a creat un blocaj imens și a înrăutățit dialogul, pentru că imediat Chișinău a sesizat toate organismele internaționale cu privire la situația care s-a creat.

„Vom avea practic un an în care regiunea s-a autoizolat”

Zona de Securitate: Dar care au fost primele acțiuni de intervenție în această situație. S-au mai implicat și alte instituții, nu doar Biroul?

Cristina Lesnic: Sigur că noi am avut mai multe mecanisme care acum mă refer că s-a intervenit pe linia Comisiei Unificate de Control, dar care a fost boicotată pentru a nu pune pe agendă subiecte care dorea Chișinăul, plus aceasta s-a refuzat în mod constant de a stabili o foaie de parcurs cu privire la situația cetățenilor din regiunea transnistreană pe partea de combatere a pandemie COVID-19. Acest lucru s-a întâmplat pentru că s-a refuzat și discuțiile în grupul de lucru, deși la un moment dat atât colegii din partea transnistreană, cât și cei de aici au beneficiat de instruiri din partea OMS – lucru care după autoizolarea regiunii transnistrene s-a creat un blocaj după care s-a refuzat această cooperare, ei implementând alte protocoale si alte privind răspândirea pandemie cu privire la COVID-19. Lucru care rămâne îngrijorător și pentru această perioadă, că această blocadă a fost extinsă si pentru anul 2021 în luna februarie si vom avea practic un an în care regiunea s-a autoizolat și să uităm că aproape 350 de mii de locuitori ai regiuni sunt cetățeni ai R. Moldova și practic este dificil când în adresa BPR vin solicitări constant că persoanele nu pot reveni acasă, nu pot reveni la domiciliu, nu pot reveni la muncă pentru că am avut cazuri când și medicii au fost blocați pentru că au fost considerați că cel mai des se infectează de această pandemie.

Zona de Securitate: Uitați-vă, în această situație în care Biroul primea atâtea solicitări că oamenii nu pot reveni acasă, iar această situație nu se mișcă din loc, s-a examinat vreodată ca aceste posturi să fie scoase cu forța de către Chișinău.

Cristina Lesnic: Haideți să pornim de la faptul că drepturile omului nu se negociază, noi avem drepturi fundamentale care ele sunt inalienabile. Este clar că atunci noi nu putem să vorbim despre alte drepturi decat cele economice. este clar că noi trebuie să ne construim toată relația noastră în jurul si focusându- ne pe drepturile inalienabile. Situația în regiune s-a deteriorat foarte mult și nu doar datorită instabilității economice, dar pentru că s-a încercat de a compromite anumite măsuri de consolidare ale ambelor maluri ale Nistrului și trebuie să ne amintim că atât noi, cât și partenerii de dezvoltare au investit foarte mult în aceste măsuri de încredere. Atunci când se trec anumite linii roșii, dar aici s-au trecut anumite linii roșii și mă refer la faptul că noi am avut situații de răpiri, noi am avut situații că în anul 2019 a fost adoptată o nouă strategie cu privire ca la combaterea extremismului în care persoanele au fost condamnate sau cel puțin reținute pentru acest motiv, am avut momente în care am avut probleme legate de libertatea de exprimare, libertatea de întrunire. Au depășit orice linie roșie și aceste lucruri au fost constate atât de noi ca parte în procesul de negocieri cât și la nivel internațional când de nenumărate ori am prezentat poziția Chișinăului. Vreau să vă spun că în mandatul meu s-a reușit ca pe parcursul lunii octombrie  în patru ședințe constante (Comitetului Permanent al AP OSCE) să fie condamnate acțiunile Tiraspolului cu privire la încălcarea și viloarea drepturilor omului, deci o degradare a Chișinăului a fost constatat,. chiar în cadrul acestui comitet fiind susținută poziția de mai multe state. Practic, am revenit la ideea că subiectul drepturilor omului trebuie să revină pe agendă Formatului de negocieri 5+2. Dacă se continua discuția, se programa o întâlnire în formatul 5+2, iar Chișinăul insista ca acest subiect să fie pe ordinea de zi.

Formatul 5+2

Zona de Securitate: Dar așa și nu a mai avut loc… de ce? Este un motiv?

Cristina Lesnic: În primul rând, a avut loc schimbul de negociatori șefi, dacă facem o retrospectivă mai largă observăm că în anul 2020 a fost preluat de trei negociatori, iată motivul pentru care nu a avut loc această ședință. O altă cauză e  pandemie și lockdown-ului care a avut loc în statele UE având în vedere că Albania a deținut această președinție. Pe de altă parte știm foarte bine că nu s-a ajuns la un consens final pe agenda de negocieri, aceste subiecte fiind transferate probabil pentru anul 2021. Cel puțin vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că Chișinăul a insistat ca pe agenda din 2020 care ne pregăteam pentru formatul 5+2 să existe subiect separat pe problema legată de drepturile omului.

Zona de Securitate:  Dacă să rămânem la subiectul drepturilor omului, mereu se vorbește la Chșinău despre acest fapt, a fost vreodată acest subiect pe lista sau agenda cu care a venit Tiraspolul la masa de negocieri? Au vrut ei vreodată să discute despre drepturile omului?

Cristina Lesnic: Noi am avut ședințe privind drepturile omului doar că optica Chișinăului și a Tiraspolului diferă. Chișinăul insistă pe drepturile fundamentale de la care trebuie să pornească, Tiraspolul insistă pe alte subiecte ce tine de HIVSida, tuberculoza. Deci, subiecte care să fie mult mai neutre, vreau să zic că din punctul nostru de vedere noi nu putem să vorbim doar despre drepturile ce țin de economie pe care se insistă foarte mult. Dacă să facem o analiză a grupurilor de lucru asupra cărora insistă Tiraspolul și asupra cărora insistă Chișinăul ele, la fel, diferă. Dacă Tiraspolul insistă mai mult pe subiecte de drept vamal subiect ce ține de drepturile economice ,atunci Chișinăul a venit cu o altă optică în anul 2020 ce țin de drepturile fundamentale. Lucru care nu prea satisface Tiraspolul, ei probabil au o altă optică cu privire la drepturile fundamentale ale Omului, după care în această perspectivă a urmat acele rețineri si acele situații de la Camenca care a bulversat întreaga societate și inclusiv situația de reacție în care ne-am pomenit și trebuia ca atât persoanele să fie eliberate.

Pentru noi anul 2020 a fost cu multe provocări care a relansat agenda de negocieri și este foarte clar ca anul 2021 prioritatea zero trebuie să fie drepturile omului pe agenda de negocieri.

„Regiunea nu reprezintă un paradis fiscal”

Zona de Securitate: Dar dacă să revenim la aceste cerințe ale Tiraspolului, acele perspective pe care ei le doresc în procesul de negocieri, subiectele vamale, subiectele economice, dacă ele ar fi acceptate si în final îndeplinite aceste cerințe ce s-ar intampla? Spre ce ar duce nu doar discuții dar și acțiuni spre ce tinde Tiraspolul?

Cristina Lesnic: Zona de securitate nu reprezintă un paradis fiscal. Deci noi trebuie să înțelegem că Chișinăul a privit întotdeauna în condiții egale cetățenii Republicii Moldova fără o anumită discriminare, faptul că agenții economici beneficiază de anumite facilități acestea sunt cu caracter temporar pentru că scopul final este reintegrarea țării. Aceasta nu poate fi o cale în care pot fi evitate anumite situații legale în Republica Moldova pentru a crea și izola regiunea transnistreană și aș crea confortul propriu în regiune. Deci toate lucrurile care țin de taxe vamale și drepturile economice treptat trebuie să fie armonizate astfel încât să fie integrate în câmpul legal al Republicii Moldova. Vreau să vă zic că noi am observat în 2020 această tendință de a deteriora mesajul transmis către cetățenii din Republica Moldova prin intermediul resurselor mass-media. Noi spunem că vrem să ne îngrijim de Republica Moldova și acest lucru a fost prin faptul că noi niciodată nu am delimitat asistența care a venit pentru COVID-19 pentru Chișinău si regiunea transnistreană, dimpotrivă noi am înglobat și am asimilat-o pentru tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană.

În anumite situații mai complicate noi am asigurat si acest acces la medicamente. Nu a existat în regiunea transnistreană probleme cu importul medicamentelor, deși la o anumită etapă Tiraspolul prezenta alte informații și atunci aceste informații creau dificultăți cetățeanului de rând să înțeleagă care este totuși politica ce a fost îndreptată către cetățean.

„Propaganda a fost la maximum”

Zona de Securitate: În acest an, într-adevăr propaganda în stânga Nistrului a fost la turații maxime, inclusiv în direcția dumneavoastră au fost foarte multe săgeți. Credeți că este ceva personal sau care a fost strategia, pentru că de fapt vocea televiziunilor din stânga Nistrului este si vocea regimului?

Cristina Lesnic: Cu sigurantă probabil că am fost mult mai cunoscută în regiunea transnistreană decât la Chișinău, zilnic erau mesaje care relatau ce face Chișinăul pentru cetățenii din stânga Nistrului. Eu vreau să vă zic, probabil noi am ajuns la o altă etapă când cetățenii se pot informa și din resursele online, vreau să zic că noi nu ne-am schimbat nu doar stilul de viață, dar și stilul de muncă și personal, eu sunt sigură că cetățenii din stânga Nistrului au avut posibilitatea, la fel, în regim online să verifice informația care la fel erau difuzate. Propaganda a fost la maximum, la început era spre tactica de negocieri, ulterior s-a ajuns și la atac la persoană sunt sigură, dar eu demult am depășit această etapă cu privire la atacul la persoană pentru că fiecare își face meseria și atunci Tiraspolul ca să demonstreze că lucrurile nu stau așa cum trebuie a încercat să folosească această tactică. Bine, înțeleg motivul! La acea etapă era închisă frontiera moldo-ucraineană, inclusiv Pervomaisc – Cuciurgan și atunci foarte multe procese erau contabilizate prin intermediul Chișinăului și atunci am văzut foarte bine care era importul de produse în regiunea transnistreană si acest lucru a arătat Chișinăului un tablou la ce se întâmplă în regiunea transnistreană.

Zona de Securitate: Printre lucrurile bune, dacă putem să le spunem așa, a fost și o primă comdare a unui fost colaborator al miliției transnistrene un lucru care până acum nu s-a mai întâmplat în ultimii 10- 20 de ani și nu stiu dacă s-a întâmplat,  această condamnare a influențat cumva procesul de negocieri și dacă da, cum?

Cristina Lesnic: Acest caz individual într-adevăr a fost cunoscut chiar la începutul anului 2020 pe perioada mandatului fostului meu predecesor, după care aceste aluzii au fost comunicate si în corespondența închisă pe această cauză. Sigur că în contextul evenimentelor care s-au produs în luna octombrie cu cazurile de la Camenca în această atmosferă ca să zicem există o anumită legătură cauzală.

Dar este foarte clar că tot ce s-a întâmplat și tot ce s-a realizat la Camenca cu privire la cei doi oficiali și cei doi civili reprezintă o amenințare la adresa securității și ordinii de drept a Republicii Moldova. 

Pachetul Berlin plus mai devreme sau mai târziu se va finaliza și atunci trebuie să avem o perspectivă foarte clară ce urmează, un nou pachet deschiderea coșului trei care vom discuta despre subiecte de securitate sau discutăm despre alt pachet. Această perspectivă trebuie să fie foarte clară ,eu foarte mult sper că indiferent cine va fi în poziția de viceprim-ministru pentru Reintegrare se va gândi la acest lucru în 2021, astfel încât Republica Moldova să nu nimerească într-o capcană care să fie pregătită la următoare ședință 5+2, ca acele rezultate care au fost obtinute de mine și predecesorii mei ca să includem pe agendă subiectul drepturilor omului  să fie menținut la următoarea ședință. Să nu discutăm interminabil, de pachete la pachete, dar să ne gândim și la subiecte de securitate din pachetul trei .

Zona de Securitate: Deci, un următor pas sau o următoare etapă în procesul de negocieri ar fi Coșul trei, problemele de securitate?

Cristina Lesnic: Asta asta ar trebuie să fie evidențiat de la sine! 2020 a fost un test foarte dur de maturitate pentru Republica Moldova si dacă drepturile omului am încercat să ajungem la un anumit numitor comun pentru ședința care urma să fie planificată la finele anului respectiv să fie cel puțin în draftul ședinței respective, se discuta să fie discutate drepturile omului atunci este evident că pentru anul 2021 trebuie să fie o agendă foarte clară în care subiectul de securitate nu trebuie să fie neglijat. Acum depinde foarte mult de cât de pragmatic și insistent va fi Chișinăul. Pentru că chiar dacă dinamica grupurilor de lucru în anul 2020 este relativ aceeași ca în 2019, atunci dinamica negociatorilor sefi este mai puțin dinamică. Datorită faptului că s-a refuzat să fie aceste ședințe în format real și s-a insistat câteodată să fie în farmat online, sigur că dorința este, dar s-a schimbat și paradigma în format online. Acum vedem un blocaj foarte mare și pe linia delegație Unificate de Control, deși delegația noastră insistă foarte mult ca subiectele individuale să fie discute în mod individual totuși credem o blocare în Comisia Unificată de control la tot ce propune Chișinăul.

Ce facem mai departe?!

Zona de Securitate: Dar în momentul în care nu a fost luată decizia instanței de condamnare a acestei persoane au fost careva persoane din procesul de negocieri de la Chișinău sau de la Tiraspol care spună că, uitați nu e bine ca această persoană să fie condamnată pentru că știm că foarte multe dosare au fost clasate multe dosare așa și nu au mai avut o finalitate. Au fost astfel de ingerințe poate?

Cristina Lesnic: Deci, în procesul de negocieri Tiraspolul insistă pe cazuri individuale eu o să intru într-o altă interferență deseori noi nu ne putem juca regulile care sunt prescrise in codul penal / în codul administrativ.  În momentul în care noi avem o infracțiune de uzurpare de calități oficiale eu de multe ori am zi că dacă astăzi s-ar revedea această componentă de infracțiune în cazul anumitei persoane, oare mâine această persoană nu va avea la fel aceași poziție, deci ca să fiu foarte explicită. În momentul în care tu pretinzi că tu ai atribuții de stat, precum ar fi fost un ministru din această regiune, și teoretic se i-a această decizie de a înțelege că nu mai  comiți mai mult această faptă și chiar și teoretic am spune că organul de urmărire penală ar spune, bine, ok! am terminat, s-a finalizat, ce facem mai departe? Mâine această persoană nu va avea această poziție de ministru să își continue același atribuții ilegale sigur că da!

Zona de Securitate: În 2010, în 2012 se vorbea despre mecanismul UE de sancțiuni împotriva persoanelor care sunt învinuite de separatism, această listă a fost cândva completată că numele a unor persoane din stânga Nistrului, în procesul de negocieri s-a decis ca din această listă să fie excluse toate numele. S-a vorbit în timpul mandatului dvs., dar și în mandatul anterior despre completarea acestei liste cu noi nume cu noi exponenți ai regimului de la Tiraspol?

Cristina Lesnic: Pornind de la ideea că acest mecanism există si astăzi acest mecanism există la nivelul Uniunii Europene si Republica Moldova nu face parte din UE, dar oricum în mod foarte activ încearcă să urmărească toate evoluțiile pozitive în acest proces. Este adevărat că acest mecanism a fost introdus și datorită situației școlilor cu predare în limba română pentru că noi pe platformele internaționale am insistat ca dreptul la educație să fie exclus din contextul politic, iar odată ce această problemă există si vă aduceți aminte că această problemă nu a fost solutionată până la sfârșit, eu mă refer și la clădirile care trebuie să aparțină școlilor, pentru că atunci când vorbim la dreptul la educație nu vorbim doar despre accesul la educație, dar inclusiv la situațiile în care trebuie să aibă si spații adaptate la necesității. Atunci când dvs. mă întrebați ce se întâmplă nu puteau fi eliminate aceste posturi ilegale prin alte metode, sigur că oricând se poate recurge și la alte măsuri, doar că noi ne dorim să asigurăm o pace, pacea durabilă este scopul final pentru fiecare conflict pentru noi. Niciodată nu e târziu ca să introducem în această listă, dar sigur că existe numite proceduri care trebuie să fie urmate, de obicei această listă se discută de două ori pe parcursul unui an de zile si este adevărat că este un elemente de presiune în privința Tiraspolului  cu privirea introduceri în această listă.

Zona de Securitate: Dar dacă să ne referim la sancțiuni care pot fi aplicate pe interior, mereu opinia publică este bulversată când periodic la Chișinăul la aeroportul internațional vin exponenți ai regimului de la Tiraspol merg prin zona VIP, la Mosova, cel mai des, și toți se întreabă cum este posibil așa și de ce autoritățile nu intervin, nu arestează aceste persoane și nu le interzic ca să părăsească teritoriul Republicii Moldova?

Cristina Lesnic: În primul rând aceste declarații trebuie să fie ancorate în anumite mecanisme legale de fapt o persoană poate fi reținută sau împiedicată de a se deplasa în momente în care există probleme de securitate si există un mandat foarte clar din partea unui organ de drept sau organ de securitate în privința anumitei persoane. La momentul actual nu există un astfel de mecanism, decât acțiunile ce țin de un dosar penal. Dacă în perspectivă, și acestea au fost discuțiile pe care noi le-am avut cel puțin ca reflecție la această etapă, ar exista un document foarte clar în care Parlamentul si Guvernul ar stabilit că această procedură poate fi aplicată, urmează la nivel de decizie cine poate să își asume anumite restricții cu privire la numite persoane din regiunea transnistreană pentru încălcarea  drepturilor omului si acestea să fie foarte clar reglementate. Deci, de sine stătător, nici Biroul Politic de Reintegrare nu poate stabili ca acestea persoane să se deplaseze sau nu se poată deplasa într-o anumită direcție pe teritoriul Republicii Moldova. În momentul în care se va ajunge la un act juridic foarte clar, expres cine este organul responsabil în afara unui proces penal doar în aceste circumstanțe se poate decide și se poat aplica alte tipuri de sanctiuni.

Zona de Securitate: Deci, dacă să vorbim strict legal așa-numitul președinte de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, nu reprezintă o amenințare asupra securității?

 Cristina Lesnic: Nouă ne lipsește la momentul actual fie o hotărâre: fie o lege, fie o decizie concretă care să nu fie legată doar de procesul penal în momentul în care există doar bănuieli rezonabile. Ca să vă fac o comparație, de exemplu în Georgia nicio persoană nu poate trece prin punctele necontrolate de Georgia în momentul în care o persoană a trecut pe segmentul necontrolat de către Georgia se consideră o încălcare si persoana respectivă nu  va mai putea intra în Georgia. La noi, în Republica Moldova pe segmentul necontrolat până la apariția COVID-19 persoanele se deplasau nu doar prin punctele de control al Republicii Moldova de aceea dacă modelul  de la Pervomaisc – Cuciurgan va fi replicat pe segmentul central între Ucraina si Republica Moldova atunci în cazul dat sigur că Tiraspolul si mai mult va fi cu un comportament imprevizibil in privința Chișinăului. Deci, noi avem două situații diferite si aceasta poate fi reglementat doar prin lege. Chiar dacă noi avem puncte de control migraționale pe teritoriul Republicii Moldova iată că practica demonstrează că în Georgia nu poți intra într-un segment care nu este controlat de autoritățile Georgiene. Iată că în Republica Moldova până la instalarea punctului de control Pervomaisc – Cuciurgan mai există puncte în care nu deținem control la frontieră.



Zona de Securitate: Comisia Unificată de Control este practic acel organ care asigura pacea în zona de securitate și regiunea transnistreană, faptul că el este blocat de câteva luni nu este oare un lucru care ar pereclita procesul de restabilire sau de reîntregire a țării, dar și pacea în teritoriu?

Cristina Lesnic: Eu am văzut și multe declarații ce încearcă să speculeze pe partea ce ține de pacificatori, deci cineva încearcă să spun că că pacificatorii sunt aceeași se înseamnă armata 14 sau trupele străine în Republica Moldova. Trebuie să existe o distincție clară, deci noi avem pacificatori în Zona de Securitate și pentru ei răspunde Comisia Unificată de Control ideea că mecanismul care a fost stabilit pentru zona de securitate este că toți co-președinții din Comise iau deciziile doar prin consens. Este deajuns ca o singură componentă cum ar fi Tiraspolul sau Federația Rusă să nu fie de acord cu decizia pe care o propune Chișinăul și decizia nu se adoptă și nici agenda nu este acceptată. Eu vreau să vă spun cu toată încrederea că inclusiv pe durata mandatului mei dar și în comise s-a insistat pe cazurile de la Camenca, inclusiv pe cazurile privind drepturile omului si liberă circulație să fie insistent abordate punctual pe agendă, dar de fiecare dată s-a blocat. Eu vreau să vă spun că mecanismul de consens deseori îngrădește această posibilitate, chiar si de a ieși pacificatorii la fața locului de a documenta acele incidente și de a le discuta repetat.

„În acordul cu OSCE există o prevedere privind transformarea misiunii de pacificare”

 Zona de Securitate: Aveți dreptate, în ultimul timp au existat foarte multe discutii si foartea multe manipulări… dar de ce credeți că atât de mult s-a discutat despre aceste declarații s-a încercat cumva să se distragă atenția de la alte probleme?

Cristina Lesnic: Se încearcă de a pune o pată asupra mecanismului de pacificare se încearcă a duce în eroare ce înseamnă trupe străine ce înseamnă de fapt armata 14. Lucrurile au fost spuse foarte tranșant, nu trebuie de confundat acest subiect și când se spune acest pasaj doar cu alt termen atunci nu este foarte frumos când anumite declarații au fost scoase din context. De asemenea, sunt prezentate în contextul în care nu va mai exista pace. Eu vreau să vă reamintesc că în acordul cu OSCE există o prevedere inclusiv transformarea acestei misiuni cu un mandat civil – internațional pentru noi într-adevăr este importantă construirea păcii dacă acele declarații care au încercat să fie scoase din context nu a fost chiar atât de frumos.

 Zona de Securitate: Dvs., la fel, ați vorbit despre necesitatea reformării acestei misiuni de pacificare în una cu mandat internațional – civil, sunteți în continuare pentru această rezolvare, pentru o astfel de soluție?

Cristina Lesnic: Au trecut foarte mulți ani de când noi avem aceleași probleme, noi ne confruntăm cu aceeași situație, sigur că până la găsirea unei soluții potrivite nu putem schimba anumite mecanisme pe altele. Ele trebuiesc foarte bine gândite, ele trebuiesc foarte bine consultate, ele trebuie la fel să avem o opinie foarte clară și un consens al celor trei puteri si Parlamentul și Guvern și Președinție. Nu trebuie să existe opinii diferite atunci când vorbim de un mecanism care ne asigură pacea și securitatea în Republica Moldova. Dar într-adevăr acest consens carea le-agă de fiecare dată Comisia Unificată de Control  deseori duce la probleme pe care noi nu le putem soluționa în mod rapid și cât de curând posibil. Pentru că cetățeanul trăiește, deja, cu percepția ce s-a întâmplat și uitați-vă că perioada și timpul de reacție este mai lent decât cel care trebuie să fie asigurat. De aceea, pentru mine înainte de a fi substituit un anumit mecanism nu poate avea loc  până va fi un consens larg între Președinție, Parlament și Guvern ca să funcționeze. În momentul în care aceste trei elemente nu împărtășesc aceeași poziție va fi destul de complicat pentru că vom observa că procesul legislativ poate fi schimbat de fiecare dată și vom avea alte situații care să fie și mai durersoare pentru Republica Moldova. 

 Zona de Securitate: Totuși este nevoie de voință politică?

Cristina Lesnic: Cu certitudine!

Zona de Securitate: Ați menționat că în acest an s-au schimbat trei viceprim-miniștri pentru Reingrare, același aspect l-a menționat și domnul Alexandru Flenchea, care a menționat că aceste schimbări nu aduc prea mult bine si nu a dus prea mult bine procesului de negocieri. Credeți că mandatul viceprim-ministrului pentru reintegrare trebuie să fie cu termen determinat?

Ce se întâmplă la Biroul Politici de Reintegrare

Cristina Lesnic: De obicei poziția de viceprim-ministru de asta și este de viceprim-ministru pentru că de obicei în aceste funcții sunt desemnate persoane care au o anumită experiență într-un anumit context si faptul că poziția nu este de ministru dar de viceprim-ministru presupune posibilitatea si puterea de a coordona cu toate ministerele fără de a veni de fiecare dată de a solicita o poziție. Mă îngrijorează faptul că foarte mulți coordonatori din grupurile sectoriale deja au plecat. Șeful Grupului de telecomunicații a plecat din această poziție, avem șeful grupului de lucru pe sănătate deja nu mai este în poziție, mai există câteva poziții ale grupurilor de lucru care sunt persoane cheie și atunci memoria instituțională pe aceste dimensiuni deja este foarte complicată. Acum dacă mă întrebați dacă ar trebuie să existe un mandat foarte clar pentru această poziție nu știu cât este de relevant pentru că această funcție este o figură cheie politică și atunci el pleacă fie odată cu Guvernul fie prin demisia sa, cu certitudine în această poziție trebuie să existe o persoană cu o anumită experiență să facă lucrurile mai bine, pe dealtă parte trebuie să înțelegem că este un domeniu foarte complicat care să fie persoanele cele mai bune care să participe în procesul de negocieri.

 Zona de Securitate: V-am întrebat asta, deoarece în ultimul timp societatea civilă, dar și experți în securitate vorbesc despre unele gafe ale negociatorului  din partea Chișinăului, în special despre vizita în stânga Nistrului în una din instituțiile nerecunoscute ale administrație de la Tiraspol. Este pentru prima oară când un negociator-șef merge în una din astfel de instituții.

Cristina Lesnic: Eu am dat acest comentariu cu privire la situația dată, nu împărtășesc această viziune de a vizita structurile nerecunoscute în stânga Nistrului. Există platforme neutre unde se pot vedea negociatorii șefim nu am înțeles și este un pas nechibzuit în opinia mea. Cu privire la această întrebare pentru că dacă în forma s-a comunicat că o astfel de comunicare este în premieră nu a văzut substanță ulterior. Da, pot să înțeleg că liderul de la Tiraspol are competența de a discuta orice ce ține de Zona de Securitate pentru că președintele delegație transnistrene are anumite imputerniciri pe care le discută la direct cu liderul de la Tiraspol, dar nu am nicio certitudine că acest subiect a fost discutat în cadrul acele întrevederi cu atît mai mult în instituțiile nerecunoscute. Nuștiu dacă chiar și la trecerea liniei administrative aceste persoane nu au fost supuse si testării obligatorii de către cei de la Tiraspol.

„Linia roșie trebuie să fie legată de drepturile omului”

Cristina Lesnic: Doamna Lesnic, vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre de a discuta despre toate aceste subiecte, o ultimă întrebare e cum vedeți dvs. procesul de negocieri în 2021? Care alte linii roșii nu ar trebui să fie trecute în anul ce urmează și ce poziții ar trebui să aibă Biroul Politici de Reintegrare în raport cu Tiraspolul în procesul de negocieri?

Cristina Lesnic: Eu o sa revin și la ideea briefingului de presă pentru un an de zile care a fost prezentat pentru toți cei 3 vicepremieri și care reprezintă și activitatea biroului. Deci, linia roșie trebuie să fie legată de drepturile omului, dacă acest subiect va fi abandonat pentru anul 2021 va fi foarte dificil de readus pe agendă de negocieri cel puțin pe perioada mandatului meu, noi cu Biroul am lucrat intens ca acest subiect să ajungă nu doar în formatul 5+2, dar și la nivelul discuțiilor din cadrul OSCE în cadrul comitetului permanent. Un alt aspect foarte important și la care s-a atras atenția, să nu avem o cortină de fum de fiecare dată când facem anumite declarații, dar să ne concentrăm să discutăm pe subiectele legate de securitate pentru că aceste amenințări la adresa securității deja se conturează. Am observat ce s-a întâmplat în acest an pe plan regional și internațional. Trebuie să fim foarte atenți în materie de cum se va dezvolta această strategie adoptată în regiunea transnistreană cu privire la combaterea terorismului și extremismului. Și trei, în mod de urgență să se insiste pe soluționarea cazurilor de la Camenca și să nu uităm că există mulți funcționari care fac naveta, circulă la Chișinău și atunci ei trebuie să fie protejați.

Cred că un alt subiect este și accesul Ombudsmanului în regiunea transnistreană către persoanele care sunt deținute și cărora să le asigure accesul la apărare la asistentă medicală, deci doar a drepturilor inerente.

Acest produs a fost realizat de A.O. Academia de Creație și Inovații Mediatice în cadrul proiectului „Zona de Securitate, în alertă 24/24”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a echipei zonadesecuritate.md și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.