Krasnoselski a depus „jurământul” în prezența ambasadorului rus în Moldova, Oleg Vasnețov
Vadim Krasnoselski a preluat pretinsul mandat în funcția de președinte al Republicii Moldovenești Nistrene. Vadim Krasnoselsky a fost în această funcție în ultimii 5 ani și va continua să o facă în următorii 5 ani.
Ceremonia de depunere a „jurământului” a avut loc în Sala Mare a Teatrului din Tiraspol în prezența mai multor pretinși oficiali din regiune, dar și al lui Oleg Vasnețov, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în Republica Moldova. Asta în timp ce Guvernul Republicii Moldova a declarat că astfel de ”alegeri” nu pot fi recunoscute și sunt considerate nule din punct de vedere juridic, făcând apel la comunitatea internațională să nu participe în niciun fel la acest proces.
Amintim că, în stânga Nistrului pe 12 decembrie, au avut loc așa-numitele alegeri prezidențiale în urma cărora a fost reales actualul lider separatist Vadim Krasnoselski. Acesta ar fi câștigat cu 79,4% din voturile exprimate, adică 113 620 de persoane și-ar fi dat votul pentru el.
Prezența la vot a fost cea mai mică din toată istoria pretinselor scrutine din regiune. Mai exact, doar 35,2% din alegători au venit la urne.
O altă cifră interesantă este diferența dintre voturile exprimate și cele acordate candidaților, care arată că 12, 520 din persoanele venite la urne și-au anulat votul prin bifarea ambilor candidați, adăugarea propriei variante sau aplicarea altor însemne pe buletin.
Guvernul Republicii Moldova a catalogat că acest exercițiu se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova.
„În acest context, reiterăm poziția Guvernului Republicii Moldova că astfel de ”alegeri” nu pot fi recunoscute și sunt considerate nule din punct de vedere juridic.
Subliniem că asemenea exercițiu ”electoral” se desfășoară în condiții de nerespectare a standardelor democratice internaționale, cazurilor de suprimare sistemică a libertății de exprimare și a pluralismului de opinii, prezenței unei cenzuri informaționale dure în regiune și altor încălcări ale drepturilor omului,” se arată într-un comnicat emis de Biroul Politici de Reintegrare pe 8 decembrie.