Experți: “Reglementarea transnistreană – noțiune neutră și convenabilă părților implicate.” Rolul UE în rezolvarea conflictelor separatiste
În cazul regiunii transnistrene, Federația Rusă are interese geopolitice, iar recenta vizită a lui Dmitrii Kozak a fost un semnal, cel puțin, la nivel de mesaj, care trebuie tratat cu responsabilitate. Declarațiile aparțin fostului negociator pentru conflictul transnistrean și ex-ambasadorului și reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, în cadrul unei dezbateri publice ce a avut ca subiect de dezbatere „Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări a UE”, organizat de agenția de presă IPN.
Potrivit expertului Vlad Lupan, acordul din 1992 semnat între Republica Moldova și Rusia, este un acord de încetare a focului. Acest lucru prespune că asemenea acorduri sunt semnate între 2 state care sunt în stare de război. Prin acest acord s-a constatat că a existat un război, chiar dacă Rusia nu recunoaște acum.
VLAD LUPAN, ex-ambasador și reprezentant permanent al R. Moldova la ONU
Noi știm că a fost război. Motive care oamenii încearcă să plece de la această noțiune de război sunt unele politice, nu sunt legale. Din acest punct de vedere avem cazul Ilașcu, avem cazul școlilor cu predare în limba română, câșitgate la CEDO. Noi nu trebuie să demonstrăm nimic. A fost război.
De ce se pleacă de la noțiunea de război, pentru că, inclusiv, Moscova este interesată să spună dacă a fost război, noi vă acuzăm pe voi, chișinăuienii că i-ați atacat pe transnistreni și o să aveți consecințe în urma unor negocieri. Din această cauză există o anumită abținere de a pronunța cuvântul război în asemenea negocieri.
Mai este noțiunea de conflict, care presupune egalitate părților Chișinău și Tiraspol, însă noi nu putem recunoaște o asemenea egalitate, pentru că, de facto, noi cu toții știm că a fost război între noi și Federația Rusă. Din această cauză, noțiunea de conflict e utilizată, uneori, mai atent, iar noțiunea de reglementare transnistreană este una mai neutră. Este convenabilă tuturor părților implicate, inclusiv partenerilor noștri pozitivi sau negativi.
În același timp, în opinia lui Vlad Lupan, înlocuirea actualei misiuni de pacificatori din regiunea transnistreană cu o misiune civilă, ce ar purta un mandat internațional, ar reprezenta formula potrivită pentru reglementarea conflictului transnistrean.
VLAD LUPAN, ex-ambasador și reprezentant permanent al R. Moldova la ONU
În cazul nostru, operațiune de menținere a păcii cu implicarea unui stat neutru ar fi o soluție acceptabilă pentru toată lumea. Un stat neutru conduce operațiunea, nu este membru NATO. Anterior, nu s-a acceptat o astfel de formulă. În 2003, UE era gata să discute o asemenea idee, dar tot atunci aveau loc negocierile pe memorandumul Kozak și totul a căzut. Finalitatea a fost cea pe care o cunoaștem cu toții.
Președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă susține că una dintre cele mai mari provocări cu care Republica Moldova se confruntă în prezent, dar și în trecut a influențat procesele decizionale.
Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale
Mă refer aici, modul cum s-au desfășurat discuțiile din spatele din aceste conflicte sau modul în care autoritățile din statele implicate să găsească soluții sau să găsească suficienți parteneri, ne permite să pune accent pe partea selectivă a normelor și principiilor de drept internațional. Aici avem și aplicarea selectivă a tratatelor asumate de Rusia în calitate de stat care a pus semnătura pe aceste acte sau de garant – așa cum îi place Federației Ruse să se autointituleze.
Formatele de negocieri, prin prisma noilor abordări ale decidenților politici
Experta de la București, Angela Grămadă mai punctează faptul că formatele de negocieri, unele care își au originea din anii 90, au suferit schimbări de-a lungul timpului.
Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale
Chiar și același conflict transnistrean – evoluția de la un format la cel 5+2. Deci, lucrurile se schimbă sub influența contextului regional la care asistăm în prezent, iar asta înseamnă că predictibilitatea regiunii este din ce în ce mai greu de apreciat. Acest lucru înseamnă că se schimbă și tipurile de riscuri, și de provocări cu care se confruntă actorii din regiune, lucru care ar trebuie să există o nouă abordare din partea decidenților politici și a celor care încearcă să genereze idei noi și soluții noi, pentru a rezolva într-un final aceste conflicte regionale.
În cadrul aceleiași dezbateri publice, politologul Dionis Cenușă a punctat momentul că, în cazul conflictelor din Georgia, Ucraina și Republica Moldova, Uniunea Europeană ar putea fi mai activă în calitatea sa de partener al celor trei state, asociate comunității europene.
Dionis Cenușă, politolog
Uniunea Europeană are semnate acorduri bilaterale cu 3 state din cadrul Parteneriatului Estic, mă refer la Acordurile de Asociere semnate cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina. În baza acestor acorduri și a unor acte adiționale semnate, UE poate intra într-un proces mai aprofundat de participare în reglementarea conflictelor. UE este un actor internațional foarte atent și atașat la normele dreptului internațional. Dacă Uniunea Europeană va decide să se implice mai mult în reglementarea conflictelor, va fi mai mult pe platforma OSCE.
În context, expert Angela Grămadă a declarat că România propune crearea instituției Reprezentantului Special al Uniunii Europene responsabil de conflictele prelungite din bazinul Mării Negre. Instituție ce ar urma să gestioneze problematica conflictelor din regiunea estică, inclusiv, a celui transnistrean.