Prioritățile Guvernului în domeniul reintegrării țării, perspectivele politicii „pașilor mici” pentru reintegrarea țării și lecțiile învățate din implementarea acesteia și situația privind drepturile fundamentale ale omului în regiunea transnistreană au fost pricipalele subiecte discutat la Forumului de Integrare Europeană a Republiciii Moldova, panelul dedicat reintegrării.
Dumitru Mînzărari, cercetator stiintific, Direcția de Cercetare pentru Europa de Est și Eurasia, Stiftung Wissenschaft und Politik a subliniat faptul că, în Republica Moldova se creează impresia că nu există în principiu o înțelegere a aspectelor tehnice ale conflictului transnistrean, iar toate guvernările de până acum nu au depus eforturi pentru a dezvolta pârghii de a influența situația.
„Conflictul transnistrean este specific pentru că nu există frontiere directe cu Rusia și aici Republicii Moldova are o oportunitate foarte mare, mai ales după schimbarea atitudinilor față de conflictele separatiste în Ucraina.
Prioritara pentru Chişinău ar trebui să fie subiectele retragerii munițiilor și a trupelor ruse și înlocuirea formatului de pacificare cu unul cu mandat civil. Scoaterea forțelor militare ruse de pe teritoriul național este un prim pas către obținerea controlului deplin asupra întregului teritoriu al țării. Trupele ruse au inclusiv un rol simbolic care susține poziția Tiraspolului la negocieri.
În misiunea actuală de pacificare partea rusă are drept de veto. Modelul rusesc e complet diferit de cel al ONU și este construit în așa fel încât să permită Rusiei să blocheze agenda și procese care nu-i sunt convenabile.”
Prezent la Forum a fost și Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului, președinte al Comisiei pentru control parlamentar asupra reintegrării a subliniat că la negocierile pentru reglementarea transnistreană se va insista pe negocierea coșului 3, legat de reglementarea politică finală a conflictului.
„Nu este în interesul Republicii Moldova să se pună accent în aceste negocieri doar pe coșul economic și cel social. Va trebui să găsim soluții pentru a convinge Tiraspolul să discute aceste probleme.
Atractivitatea malului drept nu este nici pe departe o condiție suficientă pentru reglementarea transnistreană, dar este totuși o condiție necesară. Republica Moldova trebuie să fie atractivă pentru conaționalii noștri din stânga Nistrului – în ultimii 30 de ani nu a prea fost – nici economic, nici politic, nici din perspectiva statului de drept. Dar suntem determinați să o facem în următorii patru ani.
În plus, obiectivul a ceea ce face Chişinăul în domeniul energetic este să nu fim la îndemâna regiunii transnistrene din punct de vedere a livrărilor de energie. Dar 30 de ani nu pot fi recuperați într-o lună sau două. Republica Moldova își propune să aibă rezerve la gaze de cel puțin o două luni, care să fie depozitate în Ucraina sau în România. În următorii ani trebuie să diversificăm sursele de aprovizionare cu energie și să nu mai fim la fel de vulnerabili și pentru ca datoria Transnistriei să nu mai continuă să crească.”
Lipsa unei stragii concrete a fost observată și de către Ion MANOLE, Director, Promo-LEX.
„Nu putem vorbi despre pași concreți care să fie făcuți în domeniul reintegrării conflictului transnistrean. Pe parcursul timpului, am asistat la lipsa unei strategii și a viziunii autorităților, la ineficiența negocierilor, probleme cu drepturile omului și capacități limitate ale guvernării de la Chişinău pentru administrarea rolului și contribuțiilor în acest subiect al partenerilor externi ai Republicii Moldova”, a declarat Ion Manole în cadrul Forumului.
Potrivit lui dezideratele oamenilor simpli nu se aud în presa din stânga Nistrului și foarte rar în dreapta lui. Mulți au plecat din regiune pentru că nu există nicio posibilitate de a fi apărați atunci când au probleme cu autoritățile din regiune.
„Pe partea dreaptă a Nistrului e ceață – nu există soluții realizabile pentru reintegrare – impresia este că starea de lucruri actuală convine tuturor părților implicate acum în negocieri. Autoritățile constituționale nu au niciun plan, nicio viziune privind soluția politică și problemele oamenilor, abordările sunt superficiale și sporadice, iar populația nu este interesată de subiect.
Raioanele de est rămân un teritoriul închis, fără acces din partea avocaților, a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului; libertatea și drepturile omului sunt suprimate. Este inadmisibilă atitudinea actorilor în formatul 5+2 față de drepturile omului.
Impunitatea este problema cea mai mare în stânga Nistrului, unde nu au nicio valoare deciziile CEDO și nu există consecință pentru abuzuri pentru cei car ele comit.”
Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova este o platformă de discuţii pe marginea celor mai critice provocări pe care le are în faţa Republica Moldova pe calea integrării europene.