
DOC. Cum a fost instituționalizat schimbul ilegal de date cu caracter personal între Chișinău și Tiraspol
Odată ajunsă la vârsta de pensionare, având 37 de ani de muncă în spate, Vera M. (nume schimbat, din motive de securitate, n.r.) din regiunea transnistreană a început demersurile pentru a-și obține pensia oferită de către autoritățile constituționale de la Chișinău.
Pentru cetățenii din stânga Nistrului și municipiul Bender procedura de obținere a pensiei diferă de cea pentru cetățenii aflați pe teritoriul controlat de Chișinău.
În primă fază, vârsta de pensionare pentru cetățenii aflați acolo începe mai devreme. Regimul de la Tiraspol a declarat drept vârstă de pensionare 55 de ani pentru femei și 60 pentru bărbați, pe când în partea dreaptă a Nistrului, vârsta de pensionare pentru femei începe de la 60 ani și 6 luni, iar pentru bărbați – de la 63 de ani.
Astfel, Vera a fost pusă situația de renunța la așa numita pensie oferită de Tiraspol, în momentul în care a atins vârsta de pensionare de 60,6 ani.
Ne-a mărturisit că nu a ezitat atunci când a trebuit să aleagă între pensia oferită de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și cea oferită de structurile de la Tiraspol. Pentru ca acest lucru să fie posibil, Vera a fost pusă în fața altei decizii: să-și dea acordul pentru CNAS de a face schimb de date cu autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului.
Schimbul de date între autoritățile constituționale cu cele separatiste este ilegal și a fost denunțat anterior de către apărători ai drepturilor omului.
În acest sens, există decizii ale Curții Supreme de Justiție, care în urma semnalării unor asemenea cazuri, au reiterat ilegalitatea procedurii, subliniind că cetățenii au dreptul și chiar trebuie să le reclameze autorităților oficiale.
Deciziile au fost pronunțate de judecătoria Chișinău și Curtea de Apel în anul 2017, precum și, în instanță finală, de către CSJ în 2019 , dar nu au schimbat situația. Mai mult, procesul schimbului de date este instituționalizat de către CNAS.
Zona de Securitate a intrat în posesia unui formular care este prezentat fiecărui solicitant de pensii din regiune, prin care acesta oferă permisiunea ca datele sale să fie transmise regimului de la Tiraspol. La prima vedere, documentul pare a fi unul opțional și rămâne la discreția solicitantului de a oferi sau nu accesul la datele sale. Însă, în caz de refuz, acesta poate rămâne fără parțial sau integral fără pensia de la CNAS. Iar asta din motiv că CNAS poate refuza stabilirea şi achitarea plăţilor sociale sau reducerea acestora pentru beneficiarii din regiunea transnistreană, invocând că aceste persoane ar primi sume băneşti acolo din fonduri nerecunoscute.
Denumirea formularului în sine denotă un abuz, acesta având titlul de „Declarație de consimțământ privind transmiterea datelor cu caracter personal către instituția de asigurări sociale din stânga Nistrului, ce activează în afara câmpului legal al Republicii Moldova”.
Prin completarea acestuia, persoana își dă acordul pentru prelucrarea datelor sale personale de către CNAS, „în scopul realizării dreptului la prestații de asigurări sociale” și declară că solicită transmiterea datelor sale către „instituția de asigurări sociale din stânga Nistrului, care activează în afara câmpului legal al R. Moldova”.

„Așa am înțeles cum m-au scos din registrul pensionarilor”
Timp de 9 ani, Vera a avut o funcție cheie în departamentul de contabilitate al sectorului de poliție al R. Moldova de la Bender. Mai apoi, și-a continuat activitatea la o firmă privată, înregistrată de asemenea în R. Moldova. Astfel, datele despre contribuțiile sale în bugetul de stat de-a lungul anilor ar fi trebuit să fie cunoscute de către CNAS, fără a fi nevoie de schimbul de date cu autoritățile neconstituționale din regiunea transnistreană.
Ea mai spune că, în pofida faptului că și-a dat acordul pentru procedura respectivă, suma pe care o primește acum drept răsplată pentru anii în care a lucrat este una minimă.

„Asta m-a indignat. Eu i-am întrebat cauza. Mi-au răspuns că, probabil, am avut un salariu mic. Dar mă gândesc că nu era chiar așa de mic salariul funcției mele”, adaugă femeia.
Femeia mai semnalează că anul 1999 nu i-a fost luat în calcul la plata pensiei, deoarece CNAS nu ar fi primit datele pentru acesta.
Un alt pas pe care l-a făcut Vera, precum și alte persoane din regiunea transnistreană care au ajuns la pensionare, a fost să-și schimbe viza de reședință. Aceasta a fost o altă încălcare semnalată de apărători ai drepturilor omului în ceea ce privește asigurarea respectării dreptului la plăți sociale a cetățenilor R. Moldova din regiunea transnistreană și mun. Bender.

Din motiv că în regiunea transnistreană nu sunt subdiviziuni ale CNAS, cetățenii sunt puși în situația de a-și schimba viza de domiciliu în localități unde există aceste subdiviziuni.
De asemenea, odată ce renunți la plățile din regiunea transnistreană, nu mai poți beneficia și de anumite facilități, ne-a spus Vera.
„Am semnat niște documente care arătau că voi primi pensia mea de la autoritățile moldovene. În regiunea transnistreană, noi avem anumite facilități cum ar fi în magazinele Sheriff, unde, ca pensionari, primim o reducere de 10% la anumite produse. Când am mers din nou la un asemenea magazin, la casă mi s-a spus că nu mai apar în listă și am înțeles că m-au scos din registrul pensionarilor de acolo”, adaugă Vera.
Aceasta situație confirmă faptul că structurile de la Tiraspol au fost informate de către autoritățile de la Chișinău că persoana în cauză este beneficiară de pensie pe malul drept.
Așa-numitele pensii din regiunea transnistreană sunt de două ori mai mici decât cele oferite de către autoritățile constituționale ale R. Moldova.
Pensia medie pentru limită de vârstă pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale este de 3926 de lei, iar pensia minimă constituie 2778 de lei.
Pensia medie oferită de autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului este de 1350 ruble, iar cea minimă – de 800 de ruble.
Date ale Biroului pentru Reintegrare arată că, în anul 2023, în comparație cu anul 2018, numărul persoanelor beneficiare de pensii, alocații, îndemnizații și alte categorii de plăți în regiune a crescut de la 1 295 la 2 912 de persoane, iar sumele achitate au crescut de la 30 de milioane lei la 85.4 milioane de lei.
Ce spun Avocatul Poporului și CNAS
În raportul său anual privind respectarea drepturilor omului în R. Moldova, publicat în luna martie curent, Avocatul Poporului menționează că asistența socială și protecția persoanelor vârstnice rămâne a fi problematică în regiunea transnistreană.
Ombudsmanul face referire inclusiv la reticența Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) în stabilirea cuantumului pensiei pentru limita de vârstă sau pentru stagiul de cotizare în cazul persoanelor care locuiesc în stânga Nistrului, dar au activat în limitele stabilite de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.
De asemenea, Avocatul Poporului a mai identificat un risc de ingerință din partea CNAS pe segmentul protecției datelor cu caracter personal, în momentul când instituția vizată a transmis datele beneficiarilor săi către autoritățile de facto ale regiunii nistrene.
Problema pensiilor în localitățile administrative-teritoriale din stânga Nistrului și municipiul Bender a fost menționată de către Ombudsman și în raportul pentru anii 2022, 2021 și 2020.
De asemenea, într-un raport din 2021, instituția sublinia faptul că, în pofida deciziilor CSM și CSJ privind necesitatea suspendării operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal și transmiterea acestora către autoritățile de facto din stânga Nistrului, unele instituții de la Chișinău, au continuat să facă schimb de informații, inclusiv detalii ce se referă la cazurile COVID 19 cu indicarea datelor de identitate a persoanelor infectate din rândul angajaților poliției naționale din zona de securitate, fără acordul cetățeanului.
Într-un răspuns la o solicitare a Zonei de Securitate, CNAS a declarat că prelucrarea datelor cu caracter personal pe segmentul transnistrean este efectuat în baza declarației de consimțământ exprimat în formă scrisă.
În același timp, autoritatea responsabilă de protejarea datelor cetățenilor, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a confirmat pentru Zona de Securitatea că a avut în examinare înainte de 2022 cazuri care au vizat transferul de date cu caracter personal în regiunea transnistreană, fiind constatată încălcarea prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal.


Drept urmare a constatărilor CNPDCP, Casa Națională de Asigurări Sociale a aprobat prin ordinul nr.178-A din 11.08.2021, Instrucțiunea privind eliberarea informației din sistemul public de asigurări sociale, care reglementează „Declarația de consimțământ privind transmiterea datelor cu caracter personal către instituția de asigurări sociale din stânga Nistrului, ce activează în afara câmpului legal al Republicii Moldova”.
Conform pct. 18 din acest act normativ, declarația menționată se depune de către subiectul datelor cu caracter personal la orice Casă Teritorială de Asigurări Sociale (CTAS) sau la structurile din stânga Nistrului. Conducerea CTAS are responsabilitatea să asigure scanarea și expedierea Declarației prenotate prin intermediul poștei electronice și ulterior pe suport de hârtie în adresa CTAS responsabilă de furnizarea informației.
În răspunsul CNAS la solicitarea Zonei de Securitate, instituția a spus că nu ține evidența declaraților de consimțământ privind transmiterea datelor cu caracter personal către instituțiile de asigurări sociale din stânga Nistrului care activează în afara câmpului legal al R. Moldova, acestea fiind fără număr de înregistrare și păstrate în dosarul personal/pensionare al persoanei.
Expert: „Se poate ajunge la intimidare, persecuții, dosare penale”
Avocatul Vadim Vieru, de la Promo-Lex, asociație care apără drepturile omului, subliniază că așa numitul sistem de pensii din regiunea transnistreană nu face parte din cadrul constituțional al R. Moldova, respectiv, faptul că unele persoane primesc plăți acolo nu poate fi temei pentru CNAS de a reduce cuantumul procentual al pensiilor pe care cetățenii ar trebui să le primească de la autoritățile constituționale.
Promo-Lex a documentat anterior cazuri de discriminare privind sistarea sau achitarea incompletă a plăților sociale pentru persoane din regiunea transnistreană. Asociația a contestat deciziile emise de CNAS și organele lor teritoriale în instanța de judecată, iar beneficiarii de pensii din stânga Nistrului au câștigat procesele.
Cu un alt dosar legat de plățile sociale avocații au ajuns la Curtea Europeană. „Doar că aici, în dosarul Șutac vs R. Moldova, era vorba despre indemnizația de îngrijire a copilului. Guvernul a refuzat efectuarea plății pentru simplu fapt că persoana avea domiciliu în Grigoriopol. Ulterior, acesta și-a recunoscut vina, practica respectivă fiind sistată”, adaugă Vieru.
În perioada documentării dosarelor legate de pensii, avocații Promo-Lex au menționat și despre suspiciuni rezonabile privind schimbul de ilegal informații, inclusiv date cu caracter personal ale beneficiarilor, dintre CNAS și administrația de facto de la Tiraspol.
„Schimbul de informații cu entități nerecunoscute are două valențe. În primul rând, sunt afectate drepturile omului, pentru că se transmit informații către persoane care nu au statut legal. Al doilea, aceasta este indirect o recunoaștere a caracterului cvasi-oficial al instituțiilor din regiune. În contextul procesului de reintegrare, este o situație când autoritățile constituționale se împușcă în picior”, spune avocatul Vadim Vieru.
În contextul unui război la hotar și a unei autoreglementări la Tiraspol inspirate din legile Rusiei, consecințele schimbului de date cu caracter personal între Chișinău și autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului sunt imprevizibile și îngrijorătoare, susțin experții în securitate.
Apărători ai drepturilor omului avertizează și despre cazurile de arest și detenție arbitrară în regiunea transnistreană documentate inclusiv în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru anul trecut.
„Pretinsele autorități din stânga Nistrului utilizează aceste informații în detrimentul drepturilor fundamentale ale cetățenilor din R. Moldova. În unele situații, se poate ajunge la persecuții, dosare penale, urmărire, reținere, sancționare, intimidare”, atenționează Sergiu Bozianu, președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private.
În opinia sa, este nevoie de mai multă voință politică pentru a rezolva această situație și se poate porni de la o verificare și inventariere a proceselor, pentru a determina care sunt segmentele unde se poate interveni.
„Nu există garanții că aceste practici nu vor fi reluate”
Pe lângă deciziile anterioare ale Curții Supreme de Justiție sau Consiliului Superior al Magistraturii, R. Moldova mai are obligația de a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor săi în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieții intime, familiale și private, pe întreg teritoriul său.
Avocații Promo-Lex spun că rămân cu ochii pe sistemul de plăți sociale în regiunea transnistreană. „Nu există garanții că aceste practici n-ar putea fi reluate de către guvernul de la Chișinău, în contextul în care CNAS-ul este subfinanțat, numărul de pensionari în țară crește, iar numărul de persoane care contribuie la bugetul de asigurări sociale este în descreștere. Atunci, guvernul, inclusiv prin astfel de metode neortodoxe, încearcă să reducă plățile”, explică Vadim Vieru.
Potrivit datelor Biroului pentru Reintegrare, anul trecut, 2 912 persoane stabilite cu domiciliul în regiunea transnistreană au beneficiat de pensii pentru limită de vârstă, dizabilitate și de urmaș, alocații sociale, indemnizații achitate prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, în sumă totală de 85.5 milioane de lei.
Dar numărul cetățenilor R. Moldova din această regiunea este, de fapt, mult mai mare: peste 350 de mii, potrivit datelor de la sfârit de 2023, respectiv doar circa 3 mii persoane de acolo beneficiază de pensii din partea autorităților constituționale ale R. Moldova.