DEX-ul Zonei de Securitate. Ce este Misiunea de „Pacificare” din Republica Moldova
Cu siguranță dacă ai trecut vreodată de-a lungul liniei administrative cu regiunea transnistreană te-ai întrebat: de ce sunt posturi militare sub drapel albastru în zonă, cine sunt acești soldați, care e misiune lor și ce acțiuni au voie să întreprindă. Ei bine, vom încerca să răspundem în câteva minute la aceste întrebări pentru a înțelege mult mai bine ce este de fapt Misiunea de Pacificare din Republica Moldova, condusă de Federația Rusă.
Soldați ruși, moldoveni și transnistreni se află 24/24 ore în Zona de Securitate a Republicii Moldova și așa de aproape 30 ani.
Misiunea de Pacificare este produsul direct al Convenției Elțin – Snegur din data de 21 iulie 1992. Denumirea acesteia a stârnit controverse mereu. Desigur că, rolul pacificator i-a fost atribuit de partea rusă pentru a-și justifica prezența. Retorica dată însă a fost preluată de autoritățile și presa moldovenească fără opunere, așa că sunt prezentate și astăzi astfel – forțe pacificatoare, dar în esență sunt departe de a fi așa.
O misiune de dezangajare a părților, așa cum se vrea cea din țara noastră, trebuie să corespundă mai multor criterii. Sunt 8 la număr, după care se conduc cele sub egida ONU sau OSCE. Cert este că cea din țara noastră nu a primit mandat din partea organizațiilor internaționale și este una rusească.
PRINCIPIILE STABILITE DE OSCE CE STAU LA BAZA ACTIVITĂȚII PACIFICATORILOR
- Respectarea Suveranității și integrității teritoriale
- Acordul părților
- Imparțialitate
- Caracterul multinațional
- Mandat concret
- Transparență
- Legătură cu procesul politic de soluționare
- Plan de retragere
Din cele 8 criterii internaționale misiunea de la noi încalcă 6 dintre ele. Nu are un mandat internațional de acțiune, nu are termen, adică un plan de retragere ordonată, și cel mai important în cadrul Misiunii sunt considerate părțile pacificatoare forțe care au luptat și se află în conflict, nu are caracter multinațional, nu este imparțială și nu este transparentă.
În prezent sunt 15 posturi permanente, însă dacă ne întoarcem la momentul constituirii acestora au fost 15 doar pe malul stâng și 17 pe malul drept. Dar în interiorul zonei erau și posturi mobile.
În ceea ce privește efectivul militar inițial: erau 4300 de militari și 800 – personal în rezervă.
Forțele ruse aveau 6 batalioane a câte 2400 de militari, Moldova avea 1200, iar regimul separatist, la fel, 1200 de militari.
Ulterior pe lângă acestea au fost create și grupuri de observatori câte 10 de la fiecare parte plus 10 observatori ai Ucrainei.
În prima fază aceștia s-au preocupat de deblocarea drumurilor, deminarea terenurilor și delimitarea părților. Totodată în următorii ani după conflict au strâns armele și grenadele deținute de oameni acasă. Aceste acțiuni au creat inițial impresia că respectivele forțe sunt necesare și se vorbea chiar despre o soluționare grabnică a conflictului. Dar partea rusă și cea transnistreană aveau alte planuri și au trecut la o altă etapă de pacificare.
Au început să folosească Zona de Securitate și militarii drept scut pentru consolidarea structurilor de forță separatistă, iar în zona lor de acțiune unde doar ei și 100 de milițieni transnistreni împreună cu 100 de polițiști moldoveni aveau voie să poarte arme au început să apară noi și noi posturi cu oameni înarmați, iar la Bender separatiștii au creat și o unitate paramilitară, acțiuni ilegale ce trebuiau să provoace implicarea pacificatorilor pentru eliminarea acestora, însă acest lucru niciodată nu s-a întâmplat. Prezența militarilor ruși și transnistreni, care trebuiau să fie blocuri separate, au devenit în timp un tot întreg și au creat practic o frontieră, astfel, ceea ce nu au putut face separatiștii în război s-a făcut treptat cu ajutorul misiunii.
În prezent, contingentul este unul redus față de ce a fost inițial, sunt 1375 de militari.
La unele posturi sunt și mașini blindate, pe care Chișinăul solicită fără succes să fie retrase. Cert este că ele sunt rusești și ar fi funcționale. Un tab se află la Vadului Lui Vodă, la 40 de minute distanță de centrul Chișinăului. În general, acest post nu ar fi trebuit să se afle în acel loc, dar așa cum tot ce ține de misiune este decis în unanimitate, încă nu putem schimba acest lucru.
Cine de fapt sunt acești militari ruși și ar fi de fapt greșit să le spunem așa, deoarece majoritatea dintre ei sunt transnistreni cu pașapoarte rusești ce activează în bază de contract, la fel ca cei din Grupul Operativ al Forțelor Ruse despre care v-am vorbit în primul DEX și care nu au niciun statut legal în Moldova. Deci, pentru bărbații din stânga Nistrului aceste două contingente sunt surse de venit și din asta își câștigă pâinea. La modul juridic contingentul rus din Misiune este unu separat de cel ilega GOTR, în practică însă unul și același soldat un an stă la posturile pacificatoare, iar un alt an își face serviciul la Cobasna sau Tiraspol, acolo unde sunt dislocați militarii gotr și tot așa din 2014 până în prezent. Soldații moldoveni de la posturi activează în bază de contract în cadrul Ministerului Apărării.
Cum sunt sunt dislocate posturile misiunii și descrierea lor o găsiți pe portalul nostru, pe pagina principală sus, iar pe versiunea mobilă la secțiunea Harta ZS.
Misiunea de pe Nistru era unică în felul ei până în 2020, când Federația Rusă a introdus forțe pacificatoare în Karabahul de Nord. Unicitatea este prin faptul că Misiunea la nivel militar este sub conducere rusă. La fiecare post unde este și partea rusă, militarul cu cel mai înalt rang va fi cu drapelul rus pe braț.
Așa cum utilitatea lor s-a terminat odată cu deminarea terenurilor și retragerea personalului și tehnicilor militare implicate în război, prezența lor ulterioară a dus doar la intimidarea populației din jur și consolidarea regimului. S-au produs, de asemenea, și cazuri tragice cu implicarea militarilor din Misiune. Cel mai grav caz a fost când un soldat rus a împușcat mortal în prima zi din anul 2012 un tânăr din satul Pîrîta, Vadim Pisari, sau când s-a tras în direcția avocaților Promo-LEX – nimeni nu a fost pedepsit, iar militarul ce a tras în tânărul de 19 ani a fugit în Rusia și a scăpat de judecată. Alte cazuri grave țin de libera circulație și îngrădirea activității jurnalistice în zonă. După fiecare incident major oamenii organizau și proteste pentru a determina scoaterea posturilor. Ca urmare a astfel de acțiuni Chișinăul a început să ceară transformarea misiunii actuale de pacificare în una civilă.
Asta ar însemna ca militarii să fie înlocuiți de observatori ne înarmați și orice infrastructură militară să nu mai fie. Desigur că, Tiraspolul și Moscova se opun cu vehemență, spunând că aceste forțe sunt garantul securității și păcii pe Nistru. Pentru că nemulțumirile față de această misiune să nu vină și din partea malului stâng. În regiunea transnistreană nimeni nu are voie să critice sau să nege rolul pozitiv al Misiunii de Pacificare de pe Nistru. Cei care îndrăznesc să spună despre ineficiența sau necesitatea de a desființa contingentele, riscă ani de pușcărie sau amenzi costisitoare. Sunt deja și dosare deschise.
Cert este că, atunci când se solicită retragerea trupelor ilegale GOTR, așa cum am menționat în video anterior, Rusia spune că vrem retragerea Misiunii, pe când Chișinăul intenționează să o transforme. Acesta e un truc menit să provoace confuzie în delimitarea continentelor.
În comparație cu GOTR această misiune este una recunoscută de Moldova și militarii ce stau la posturi pot legal să oprească uneori mașinile pentru a le verifica dacă nu transportă arme sau alte produse explozibile – atât, iar atunci când sunteți opriți, puteți solicita prezența militarilor moldoveni sau a observatorilor noștri pentru a vă simți mai în siguranță.
Noi de-a lungul timpului am realizat mai multe articole despre această Misiune care vă vor ajuta să o înțelegeți mai bine, puteți vedea chiar și un VOX la acest subiect din Zona de Securitate.
- Citește și: Vox populi: Ce cred oamenii despre Misiunea de Pacificare. „Nu este clar cum a ajuns Rusia în misiune din moment ce au fost implicați în război”
- Citește și: Tiraspolul și Moscova vorbesc despre o eventuală extindere a Misiunii de Pacificare, foarte mult se vorbește despre întoarcerea escadrilei din elicoptere militare
- Citește și: Postul de pacificare nr.9: mai puține blocuri de beton și bariere, dar în continuare cu mașină blindată rusească
Data viitoare vom vorbi despre Zona de Securitate și alte componente ale acesteia care gestionează Misiunea, cum ar fi Comisia Unificată de Control.
Până atunci apreciază acest articol pentru a ne da un semnal că merită să continuăm această rubrică, nu uita să te abonezi la canalul nostru de Youtube sau să ne apreciați pagina pe Facebook, iar dacă ai posibilitatea să ne susții financiar, te așteptăm pe Patreon.