DEX – Depozitul cu armament de la COBASNA: la dispoziția GOTR și a formațiunilor paramilitare transnistrene

DEX – Depozitul cu armament de la COBASNA: la dispoziția GOTR și a formațiunilor paramilitare transnistrene

Русский


O potențială deflagrație a depozitului de la Cobasna va fi de de zeci de ori mai mare decât toate cele vazute până acum, odată cu declanșarea războiului în Ucraina.

Imaginile cu explozile din țara vecină nu o dată ne-au dus cu gândul la depozitul cu armament din raionul Rîbnița. Dacă vă va spune cineva că știe exact cât armament e acolo, în ce condiții se păstrează și care va fi soarta acestuia în viitor, să știți că sunteți tras pe sfoară ori discutați cu vreu general rus. Noi nu vom face nici prima și nu suntem nici militari, dar vă vom relata sumar ce se știe despre acest depozit și cât de periculos poate fi.

Cu toții cunosc faptul că a fost înființat cu 82 de ani în urmă. Acolo fiind stocată o mare parte de muniții după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană și Cehoslovacia. Un alt factor binecunoscut este că depozitul e păzit de un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), fosta Armată a 14-a, despre care v-am relatat cu lux de amănunte în primul DEX. E prezența militară străină ce se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Ce se știe cu mai puțină precizie e cât armament se află cu adevărat acolo. Conform Misiunii OSCE în Moldova, din totalul de 42 de mii de tone de muniții stocate inițial în Transnistria, în anul 2001 au început să fie evacuate în Rusia:

2001 – 1153 de tone 

2002 – 2.405 tone

2003 – 16.573 de tone

Armament evacuat în Rusia 2001
2001 3%
2002
6%
2003
39%

* 55 garnituri de tren: 36 cu muniții și 19 cu echipament militar.

În total, vagoane au fost duse 721 cu muniții și 555 cu echipament militar.

Așa s-a format aproximația că acolo s-ar afla între  20 – 21 de mii de tone. Dar cum s-a ajuns ca acest depozit să nu fie nici al nostru, dar nici să fie cărat din Moldova?

Evoluția depozitului după destrămarea USSR

După destrămare Uninii Sovietice, chiar dacă primul președinte al Moldovei, Mircea Snegur a semnat un decret prin care includea tot patrimoniul militar sovietic de pe teritoriul noii republici formate drept patrimoniu al Republicii Moldova, documentul a fost trecut cu vederea. Trupele împreună cu munițiile au trecut mai întâi în subjurisidicția CSI, ca să nu fie atât de scandalos transferul, și ulterior drept în componența Federației Ruse. Nu a vrut Boris Elțîni să ne lase cu atâta armament. Au fost multe discuții de ce cu noi s-a procedat așa, dar nu s-a urmat scenariul Ucrainei ce a rămas. Pentru puțin timp ce-i drept, cu armament nuclear, ce a aparținut tot Uniuni Sovietice, pentru că așa s-a practicat în mare parte după destrămarea uniunii, rămâneai cu tot ce era la acel moment pe teritoriul tău. Noi am rămas însă cu mari probleme de securitate.

Autoritățile moldovene, puțin auzite în anii 90 au început să ceară retragerea acestora. Direct după ce fost revendicate de ruși, iar în cele din urmă au ajuns la un numitor comun.

Negocierile Acordului cu privire la statutul juridic, modul și termenele de retragere a formațiunilor și armamentelor militare ale Federației Ruse s-au încheiat la 21 octombrie 1994, la Moscova, la 2 ani de la războiul de pe Nistru. Federația Rusă s-a obligat să realizeze evacuarea pe parcursul a trei ani din ziua intrării în vigoare a acelui Acord, în consecință, Moscova a mers pe calea  înghețării conflictului transnistrean, pentru a nu-și retrage trupele din regiune, politică pe care o aplică cu succes până în prezent. Textul Acordului a fost aprobat la 9 noiembrie a aceluiași an de Guvernul Republicii Moldova, însă acesta nu a mai fost ratificat de partea rusă.

Diplomații moldoveni, înțelegând cà Rusia nu intenționează să ratifice acordul moldo-rus din 1994, au căutat noi căi. S-a obținut ca în textul Declarației Summit-ului de

la Istanbul din 1999 să fie introdus un paragraf special cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, prin care Moscova s-a angajat deja pentru a doua oară  să-și retragă trupele din regiunea transnistreană până la sfârșitul anului 2002.

Retragere ce a început cum am menționat mai sus în 2001 și nu s-a mai încheiat.

În culegerea de documente și materiale privind trupele de ocupație din Moldova de Mihai Gribincea veți găsi tabele, grafice privind evacuarea reală a munițiilor rusești pe ani și cantități – culegere pe care o recomandăm cu încredere. Se spune că atunci, rușii au evacuat ce au avut mai bun, iar ce rămas este la dispoziția și folosința Grupului Operativ dar și a formațiunilor paramilitare transnistrene. Depozitul mreu a fost privit de traficanții de arme  ca o tortă din care se pot înfrupta. Astfel, armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova a ajuns să fie folosit în conflictele din Libia și Irak.

În aceste condiții cifra reală a ceea ce a mai rămas acolo e cunoscută de foarte puțini, pentru că timp de trei decenii, de acolo s-au tot aprovizionat structurile transnistrene cu armament și muniții, fiind în impas să le cumpere din străinătate sau le producă pe intern.

Din spusele oamenilor din regiune soldații din pretinsa armată transnistreană când erau scoși la exerciții chiar nu aveau limită, puteau trage fără grijă cât doreau. Același lucru se întâmplă și cu Grupul Operativ Rus.

Pricolul inevitabil este că aceste muniții chiar degradează de la an la an, și dat fiind faptul că ce a fost mai bun deja nu mai e păstrat acolo, depozitul e o mare bombă ecologică. Estimările exprimate public e că: o potențială explozie la Cobasna va produce o deflagrație între 10-20 de kilotone. Iar raza undei de șoc va distruge pereții de cărămidă și structurile din beton armat la o distanță de 4,5 km. Raza totală poate depăși kilometri fiind resimțită de raionul Rîbnița la cele mai înalte cote, adică vor fi sparte ferestre și se vor clătina unele clădiri.

Nu doar momentul exploziei e unul periculos, urmările pentru mediul ambiant nu vor putea fi estimate niciodată până la producere. Ce se va întâmpla cu apa și solul reprezintă cea mai stringentă întrebare. Ce se va întâmpla cu Uzina de Ciment și Metalurgică din Rîbnița? Pe teritoriul acestor întreprinderi se păstrează morminte cu materiale radioactive, însă despre acest fapt se vorbește foarte puțin, dar într-un moment dat toate probleme vor avea nevoie de o rezolvare.

Cum este întreținut și ce a mai rămas

 

Suprafața depozitului în hectare = 20 de terenuri de fotbal
0

Unica inspecție în ultimii 30 de ani la acest depozit a fost efectuată de către un grup de ambasadori OSCE și a fost mai mult o vizită de familiarizare. Cert este că nu li s-a permis atunci accesul în toate depozitele. Abia în 2018 am putut vedea cum arată unele încăperi și teritoriul depozitului datorită unui propagandist militar de la postul deținut de armata rusă Zvezda. Desigur că aceste imagini au trecut un filtru și s-a arătat doar ce s-a dorit să fie văzut. Ce ar putea să bucure e că totuși armamentul este păstrat în pământ, acest fapt ar putea opri din puterea exploziei. Toate depozitele sunt acoperite azbest. Tot din reportaj vedem că teritoriul depozitului este împărțit pe secțiuni, iar pământul este prelucrat pentru a preveni un eventual incendiu, chiar și de vegetație. Nu există niciun sistem antiincendiu, iar alarma în caz de aprindere este lăsată pe vigilența militarilor. Deci, nu este niciun proces automatizat în acest sens. Camerele de stocare au rămas în forma inițială cu 80 de ani în urmă.

În acel reportaj s-a deschis puțin cortina, dar doar pentru că Moldova punea tot mai multă presiune la nivel internațional pe utilizarea acestor muniții. În 2019, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu a efectuat o vizită la Chișinău, dar și în stânga Nistrului, atunci în timpul președinției lui Dodon autoritățile au permis ca ministrul unei armatei ce staționează ilegal pe teritoriul tău să meargă la militarii lui cu discursuri și inspecții. Într-un ultim interviu realizat de noi cu Valeriu Mija, Secretar de Stat în domeniul politicii de apărare, oficialul ne-a spus că există o înțelegere ce ține de depozit, că el trebuie utilizat, însă această legătură între  ministerul rus și cel moldovean de apărare s-a rupt odată cu declanșarea războiului în Ucraina.

Agresiunea rusă în țara vecină a ridicat riscul și asupra depozitului, temerile sunt că acesta poate fi obiectul unor provocări ce s-ar putea finaliza cu o catastrofă umanitară pentru întreaga regiune. Luna aprilie a acestui an fost una din cele mai tensionate pentru securitatea țării, exploziile ce au avut loc în stânga Nistrului se îndreptau tot mai mult spre localitatea în care este depozitul însă provocările s-au limitat la faptul că s-au auzit focuri de armă la hotarul Ucrainei cu R. Moldova, în apropiere de satul Cobasna. Există ipoteze că aceste explozii din stânga Nistrului ce au acolit până acum depozitul au fost cu scopul de a justifica prezența militară rusă, precum că ar fi necesară, iar evacuarea militarilor ruși ar pune în pericol munițiile. Soluția ar fi în construcția unor camere de detonare sau montarea unor containere pirotehnice și alte echipamente ce a permite detonarea munților în mod controlat. Acest proces va fi unul foarte costisitor, și aici din nou apare întrebarea: Cine va plăti pentru el? Până la urmă, dacă nu se va plăti cu bani, se va plăti în cel mai prost scenariu cu… vieți.

Problema e și va fi a Chișinăului

Este teritoriul din stânga Nistrului controlat de Chișinău sau nu, problema va fi a Chișinăului. Orice s-ar întâmpla, autoritățile transnistrene nu sunt subiecți ai dreptului internațional, iar toată răspunderea e pe conducerea țării ce este responsabilă de teritoriul său în limitele granițelor internațional recunoscute. Acesta este o problemă de interes regional, dar trebuie să fie în primul rând una de nivel național, așa încât ce se întâmplă la Cobasna să intereseze pe fiecare locuitor al acestei țări. Oamenii trebuie să ceară soluționarea problemei, în special acum când Moldova are ușile deschise în cele mai importante cancelarii ale lumii. Cu toții trebuie să înțelegem că depozitul nu se va evapora ca prin minune, situația lui se va înrăutăți de la o zi la alta

Pentru mai multe informații și actualizări despre cel mai mare depozit cu armament din Europa de est accesați platforma noastră web.  Între timp te poți abona la canalul nostru de Youtube pentru a vedea primul următorul video, iar dacă ai posibilitatea să ne susții financiar, te așteptăm pe Patreon, pentru noi contează foarte mult.