DEX: Ce este linia administrativă cu regiunea transnistreană

Autoritățile Republicii Moldova nu controlează pe deplin segmentul transnistrean al frontierei de stat cu Ucraina. Dar pe lângă frontieră cu vecinii noștri din est, mai există linia administrativă cu regiunea transnistreană. Aceasta nu se numește frontieră.

Republica Moldova nu a recunoscut niciodată autoritatea forțelor separatiste din stânga Nistrului și a dorit să păstreze libera circulație în interiorul țării. Astfel o nouă frontieră, cu toate elementele de control nu a fost formată, iar tronsonul ce separă regiunea transnistreană cu partea unde controlul aparține forțelor constituționale se numește linie administrativă. Linia administrative nu se întinde expres de-a lungul râului Nistru, dar delimitează localitățile unde controlul este deținut de autoritățile constituționale, atât de o parte, cât și de cealaltă.

În prezent, elemente ale unei frontiere reale în perimetrul liniei administrative sunt dezvoltate de regimul separatist, adică au posturi de control, există o evidență a intrării și părăsirii regiunii, accesul are loc doar în baza unui document, fie buletin de identitate fie pașaport, sunt oferite așa zisele fișe migraționale ce permit aflarea în regiune pe un termen determinat, și sunt introduse pretinse politici fiscale vamale.

-au posturi de control
-evidență a intrării și părăsirii regiunii
-acces în baza unui document
-fișe migraționale

Evident că toate aceste elemente sunt ilegale și încalcă constituția Republicii Moldova, în primul rând la capitolul principiului liberei circulații, dar și a acordului de încetare a focului, ce nu prevedea existența acestor fortificații de-a lungul liniei administrative ce se întinde pe o lungime de 411 km.

Autoritățile de la Chișinău au încercat chiar să se târguiască cu Tiraspolul ca cei din urmă să renunțe le posturile lor „grănicerești”.

A fost semnat la 7 februarie 1996, un Protocol cu privire la soluţionarea problemelor existente în activitatea serviciilor vamale conform căruia, autorităţile separatiste urmau să lichideze aşa-numitele posturi de-a lungul liniei în schimbul recepţionării de la autorităţile constituţionale a rechizitelor pentru efectuarea controlului vamal.

Simplu spus – ştampila vamală. După semnare – ştampilele au fost transmise, iar posturile pe Nistru desigur că nu au fost lichidate. Totuși, ștampila vamală a rămas să fie folosită mult timp de regimul separatist.

În prezent regiunea nu deține ștampila vamală, dar beneficiază de alte facilități fiscale si inclusiv de acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană.

După eșuarea acestei înțelegeri, organele vamale din Republica Moldova au instituit posturi vamale interne și oficii teritoriale de control migraţional. Posturile interne monitorizează volumul de mărfuri ce intră și părăsesc regiunea, iar cele migraționale fluxul de cetățeni străini. Acestea nu îngradesc în niciun fel deplasarea oamenilor.

Posturile interne vamale au fost o soluție de moment ce a rămas să fie permanentă pentru a verifica dacă produsele destinate regiunii transnistrene, scutite de taxe în totalitate, ajung în regiune și totodată pentru a verifica ca după introducerea acestora pe teritoriul necontrolat acestea să nu revină ilicit pe malul drept.

Autorităţile separatiste au la moment între 16 şi 20 de posturi cu infrastructură şi autorităţi corespunzătoare unei frontiere de stat, iar autorităţile constituţionale au 9 Posturi Vamale Interne de Control şi 6 Oficii Teritoriale de control migraţional.

Pe linia administrativă a regiunii transnistrene, echipele mobile sunt unica autoritate cu competențe de control și combatere a fraudelor vamale. Pe dimensiunea asigurării securității, dat fiind faptul că linia administrativă intra în Zona de Securitate, despre care v-am povestit în dex-urile anterioare, organelor de forță sunt într-un număr limitat.
Aspectele de organizare și control a liniei administrative convin doar regimului de la Tiraspol, fiind folosită nu doar împotriva autorităților constituționale, dar și a cetățenilor de pe malul stâng. Cel mai recent exemplu a fost în perioada pandemică, când regimul a instalat suplimentar posturilor grănicerești alte 37 de posturi ilegale de control.

Barierele și posturile erau numite „de carantină”, însă fără niciun medic sau măsuri epidemiologice, ele au avut scopul de a îngrădi total accesul la liberă circulație. Oamenii din regiune nu puteau să ajungă pe malul drept al Nistrului, fiind nevoiți să ceară pretinse permise de ieșire ce erau eliberate doar în cazul în care erai angajat la o întreprindere pe malul drept sau aveai grave probleme de sănătate.

Atunci posturile au fost instalate pe perimetrul liniei administrative pentru a marca așa-numita frontieră transnistreană în interiorul Republicii Moldova și pe alocuri au trecut peste linia administrativă cu 4 kilometri. După mai mult de un an de pandemie regimul a renunțat la această autoizolare, iar cele 37 de posturi au dispărut.

După cum am menționat, de-a lungul anilor au fost create mai multe facilități pentru regiunea transnistreană în ce privește transportul de mărfuri și transportul de persoane.

Au fost eliminate din partea autorităților Republicii Moldova toate barierele de liberă circulație, pentru ca această linie administrativă să nu fie atât de vizibilă și chiar să fie asemănătoare cu trecerile dintr-o localitate în alta, la fel ca pe tot teritoriul țării. Însă, pentru ca lucrurile să arate așa ar trebui ca și partea transnistreană să implementeze aceleași acțiuni.

Doar că în cazul în care regimul ar renunța la ceea ce ei numesc frontieră cu Republica Moldova, pretinsele autorități din stânga Nistrului își vor pierde fărâmă de putere și control pe care o pot aplica. Chiar și așa, în comparație cu alte țări unde există conflicte nesoluționate, precum Georgia, în Republica Moldova circulația este mult mai simplă între regiunea separatistă și restul țării, iar oamenii și-au păstrat relațiile sociale și familiale.

Acest lucru se datorează în mare parte faptului că din partea autorităților constituționale nu s-au aplicat niciodată măsuri de îngrădire a circulație în interiorul țării după încetarea războiului din 1992.

Acesta este dex-ul cu numărul 5, iar celelalte episoade le găsiți pe platforma web și rețele sociale. Între timp te poți abona la canalul nostru de Youtube pentru a vedea primul următorul video, iar dacă ai posibilitatea să ne susții financiar, te așteptăm pe Patreon, pentru noi contează foarte mult.