
De ce Tiraspolul nu poate să se implice în Războiul din Ucraina: Sursă importantă de import și export, iar Krasnoselski, Ignatiev și Gușan sunt cu pașaport ucrainean
Invazia rusă în Ucraina va avea urmări grave, nu doar asupra teritoriilor ucrainean și rus, dar și asupra regiunii separatiste din stânga Nistrului. Regiunea este strâns legată de aceste două țări ce ține de importuri și exporturi. Majoritatea produselor alimentare sunt de origine ucraineană, iar calea de introducere a produselor era în proporție de aproape 80% pe segmentul de frontieră cu Ucraina.
Din aceste considerente, regimul de la Tiraspol a luat apă în gură și nu reflectă în niciun mod războiul din țara vecină, nicio imagine, niciun video cu ce se întâmplă în orașele unde se duc lupte nu este prezentat. Ca și în alte situații similare, cum a fost recunoașterea de către Federația Rusă a DNR și LNR, Tiraspolul se alătura poziției Kremlinului, însă de când a fost anunțată pretinsa operațiune specială cele două posturi TV controlate de regim și compania Sheriff nu au nicio poziție. Tiraspolul însă arată deschis că primesc refugiații din Ucraina și le oferă condiții bune de trai, fapt confirmat și de organizațiile internaționale.
Motive pentru a nu lua nicio parte, dar și pentru a crea acest vid informațional sunt mai multe. Primul ar fi că cele mai importante persoane în pretinsa republică dețin cetățenia ucraineană, cum ar fi, Vadim Krasnoselski așa-zisul președinte al RMN, Vitalii Ignatiev – pretinsul ministru de Externe al RMN și chiar Victor Gușan președintele companiei Sherif, ce deține mai multe monopoluri în regiune, majoritatea conectate la piața ucraineană, ar avea cetățenia statului vecin.
Mai mult ca atât, oligarhul din regiunea separatistă are afaceri și un imperiu imobiliar în Ucraina, se arată într-o investigație a Europei Libere. Proprietățile lui Victor Gușan din Ucraina sunt situate în orașul Vilkovo din delta Dunării, regiunea Odesa.
Gușan este proprietarul unui conac din orășel, pe o insulă care-i aparține, unde se află un turn de comunicații mobile, iar alte două turnuri sunt situate la granița cu România. Insula privată din Vilkovo, oraș căruia i se mai spune „Veneția ucraineană” a fost închiriat de compania Sheriff pentru o perioadă de 50 de ani.

Din ultimele date despre invazia rusă, regiunea unde are proprietăți Gușan nu a fost afectat de rachetele rusești.
În orașul Odesa, Gușan deține imobile în complexul „Sauvignon” – o casă de 600 de metri pătrați cu câteva terase, bucătărie de vară și pază. Afaceristul a cumpărat toate acestea în februarie 2014. În Kiev, oligarhul deținea un teren agricol.
Ghenadie Ciorba, fostul responsabil pe timpul lui Șevciuk de telecomunicații, care anul trecut a fost eliberat din detenție ilegală fiind învinuit de „insultarea” lui Vadim Krasnoselski și „extremism”, ne-a declarat că în condițiile actuale când nu se cunoaște cu ce se va finaliza acest război, poziția Tiraspolului este evidentă și ar fi una corectă.

„Cele două canale TSV și Pervii Pridnestrovskii încearcă să mențină o oarecare neutralitate și nu prezintă nimic, însă o mare parte din oamenii din regiune privesc posturile TV rusești care sunt un pericol și mai mare. Eu știu persoane care privesc aceste canale de dimineață până seara, deci spălarea creierilor merge în continuare, lipsa unei alternative informaționale se simte, însă sunt și mulți oameni care încearcă să se informeze și din alte surse, din fericire nu e ca în Rusia, nu este blocat niciun site, oamenii au acces la youtube și alte platforme, de aceea cine vrea are de unde se informa. Regiunea este dependentă de piața ucrainească, circa 80%-90% din produsele alimentare sunt de acolo. Un alt motiv este că relațiile de rudenie sunt foarte strânse cu țara vecină, mulți au acolo rude, de aceea cred că reieșind din aceste aspecte decizia de nu arată nimic este cea mai rațională, decât să arate poziția Kremlinului.”
Cât ține de relația cu Rusia, majoritatea sancțiunilor impuse se vor răsfrânge și asupra regiuni, deoarece 20% din pensionarii din regiune primesc pensie rusească în ruble, iar prețurile în RMN sunt stabilite în raport cu dolarul american, de aceea s-ar putea crea o diferență foarte mare. Ciorba mai constată că cea mai importantă sursă de valută în regiune era Uzina Metalurgica, activitatea căreia este sistată, astfel peste o perioadă de timp când rezervele se vor epuiza vor apărea probleme de ordin economic foarte mari.
„Deci aici totul este foarte strâns legat, războiul cu Ucraina a bătut în cursul rublei rusești care automat se va răsfrânge la nivelul de trai din regiune.”
Chiar și deconectarea de la sistemele bancare internaționale vor influența regiune, dar și Moldova la general. Foarte multe persoane din țară lucrează în Federația Rusă, în cele din urmă vor întâmpina probleme în transferul banilor acasă, iar salariile acolo vor suferi din cauza cursului în cădere.
„În această situație încă nu pot să-mi imaginez cum va funcționa conexiunea dintre Banca centrală a regiunii și băncile din F. Rusă”, ne-a spus Ciorba.
În regiune starea de spirit ar fi demoralizatoare din cauză că foarte mulți au rude în Ucraina, toți înțeleg cât de conectați economic și social erau cu țara vecină. Mai sunt însă și din cei care susțin această invazie, ne-a mărturisit Ghenadie Ciorba.
În regiunea de asemenea locuiesc foarte mulți ucraineni potrivit datelor prezentate de administrația separatistă este a treia naționalitate ca mărime a republicii nerecunoscute, după moldoveni și ruși.
IMPORT și EXPORT
Potrivit datelor prezentate de administrația separatistă a regiunii, în 2021, exporturile către Ucraina au crescut semnificativ, de la 65 milioane USD la aproape 135 milioane USD, iar către țările UE de la 185,8 milioane USD la 327,7 milioane USD.
În termeni procentuali, conform rezultatelor anului 2021 spre Ucraina merg 14,4% din exporturile regiunii.
Tiraspolul anunța la începutul acestui an că a avut cea mai mare cifră de afaceri comercială în 2021 cu Rusia (825,2 milioane, sau aproape o treime din cifra totală de afaceri comercială).
Totuși, spațiul Uniunii Europene este cea mai solicitată destinație pentru exportul de mărfuri ale companiilor din regiune. În anul 2021 această cotă a constituit 57,2 % (în creștere față de anul 2020 – 56,60%), și la fel cea mai mare parte din bunurile importate în regiune sunt originare din statele-membre ale UE (42 %).
Dacă însă clasificăm exporturile pe țări, principala piață de desfacere pentru producția din regiunea separatistă rămâne Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului, dearece malul drept cumpără energie electrică din regiune.
La cea mai recentă întrevedere dintre negociatorii de pe ambele maluri ce avut loc pe 28 februarie, Ignatiev a semnalat deja problema importurilor din regiune și că unele companii ar avea dificultăți la importul de bunuri în regiune. În aceste condiții până în Ucraina nu se va restabili pacea toate relațiile economice ale regiunii vor merge direct doar prin Chișinău.
