Cum justifică Lebedinschi decizia de a deschide 2 secții de votare în Bender și de la cine a venit propunerea
- Securitatea Nationala
- Irina Tabaranu
- 05/06/2021
În premieră pentru Republica Moldova, Comis Electorală Centrală (CEC) a decis deschiderea a două secții de vot pentru locuitorii din stânga Nistrului în mun. Bender, localitate ce nu este controlată de autoritățile constituționale. Raportul privind deschiderea acestora a venit de la Vadim Filipov, fiul președintelui raionului Dubăsari, Grigore Filipov, și totodată fratele lui Lilian Filipov, finul de cununie al lui Igor Dodon, președintele socialiștilor.
Maxim Lebedinschi, secretarul Comisiei Electorale Centrale, a declarat pentru Zona de Securitate că nu putem să vorbim despre faptul că orașul nu este controlat, sunt zone teritoriale, în opinia sa, care sunt sub controlul autorităților constituționale și sunt zone teritoriale care sunt în afara controlului constituțional.
„Conform informațiilor Ministerului Afacerilor Interne securitatea va putea fi asigurată pe teritoriul controlat. Totodată cu privire la această locație în mod special pentru săptămâna viitoare după ședința Comisiei Unificate de Control (CUC) vom primi informații mai exacte. În cazul în care vor fi identificate anumite riscuri CEC își rezervă dreptul de a revedea această poziție.” Întrebat despre accesul la aceste secții a jurnaliștilor și observatorilor, dacă va fi luată o decizie finală de a le deschide, Lebedinschi ne-a declarat că accesul observatorilor pe parcursul campaniei electorale și jurnaliștilor, acreditați, urmează a fi discutate în formatul și structura CUC.
În hotărârea luată astăzi de CEC se arată că a fost consultat Biroul politici de Reintegrare, care la 4 iunie 2021, s-a expus asupra deschiderii acestor secții, „că municipiul Bender și comuna Corjova reprezintă localități cu regim sporit de securitate, în care există perimetre de teritoriu aflate în afara controlului efectiv al autorităților constituționale și în care, în caz de potențiale incidente, asigurarea securității și ordinii publice ar putea fi problematică sau chiar imposibilă, și anume din aceste considerente la scrutinele precedente era evitată amplasarea secțiilor de votare în aceste localități,” se arată în hotărârea CEC, reiterând necesitatea de a consulta opinia Ministerului Afacerilor Interne în această problemă.
Ulterior ministerul Afacerilor Interne a informat CEC-ul în legătură cu deschiderea acestor secții că, cât privește unele localități (comuna Corjova, raionul Dubăsari și municipiul Bender), asigurarea ordinii publice este posibilă doar prin introducerea de forțe suplimentare, aspect care urmează a fi discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control.
Tot CEC menționează în hotărârea sa că lista a fost realizată în comun cu grupul de lucru interinstituțional din care face parte și un membru a delegației Chișinăului în Comisia Unificată de Control. În încercare de afla dacă într-adevăr la decizie a luat parte și delegația din CUC, l-am telefonat pe președintele delegației, generalul Ion Solonenco, care ne-a declarat că nu cunoaște nimic și că nu vrea să comenteze deocamdată această decizie. Solonenco ne-a sugerat să revenim luni, după ce se va informa.
„Înțelegeri pe sub masă”
În opinia directorului executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole o astfel de decizie nu poate fi numită sau nu poate fi considerată altfel decât una foarte curajoasă.
„Nu cunoaștem pe ce s-au bazat membrii CEC atunci când au luat această hotărâre, dar sunt foarte multe semne de întrebare la care vor trebui probabil să răspundă autoritățile și în momentul în care există garanții atunci noi vrem să le cunoaștem, în momentul în care există înțelegeri acest lucru înseamnă ceva foarte urât, mă refer la înțelegeri pe sub masă. Înțelegeri între anumite grupări și anumite și anumiți actori care dețin controlul asupra acestui teritoriu. În mod normal în acest teritoriul ar trebui să existe secții de votare, să își poată desfășura campania electorală toți concurenții electorali. Cunoaștem foarte bine că acestui proces se opune foarte mult regimul de la Tiraspol, iar uneori am văzut din 2009 încoace regimul de la Tiraspol acceptă anumite jocuri la limita legalității si acest lucru dă de înțeles și confirmă ceea ce spun oamenii din Zona de Securitate, în special, dar și din regiune atransnistreană că acesta este un conflict artificial, nu este unul real, care a fost creat și este menținut pentru a satisface interesele anumitor grupuri.”
Manole susține că există și o parte bună a acestei decizii, „sperăm foarte multă că urmare a aceste hotărâri, dacă Tiraspolul dă acceptul ca în localitățile controlate ilegal de ei să fie deschise secții de votare ale alegerilor organizate de Chișinău, sperăm foarte mult, că se vor deschide și pentru alegerile locale. Unde în trecut au fost tentative de a organiza alegeri pentru aceste localități, însă CEC a refuzat motivând că nu poate asigura procesul.”
Pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului Comisia Electorală Centrală a decis organizarea a 44 secții de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Anul trecut la scrutinul prezidențial au fost deschise 42 de secții de vot pentru această categorie de alegători.
Amintim că, potrivit datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova, sunt înregistrați peste 258 mii cetățeni cu drept de vot.