Cu sau fără regiunea transnistreană în UE? Ministrul Afacerilor Externe admite o aderare fără

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a declarat pentru publicația Politico, precum că teritoriul controlat de guvernul la Chișinău poate adera la UE indiferent de situația în jurul regiunii transnistrene, lăsând să se înțeleagă că Republica Moldova va adera fără teritoriile din stânga Nistrului, 11% din suprafața țării. Afirmațiile oficialului au stârnit nedumerire și critici în mediul online.

“Teritoriul care este controlat de guvernul nostru de la Chișinău poate adera la UE indiferent de ceea ce se întâmplă la est de noi, iar asta include situația din jurul Transnistriei”, a declarat Nicu Popescu într-un interviu oferit publicației Politico. “Nimeni nu dorește țări divizate în interiorul UE, dar menținerea țărilor la mila manipulării geopolitice și a conflictelor separatiste ar fi chiar mai rău pentru continent, pentru UE și pentru noi”, a adăugat oficialul.

Ca urmare a valului de reacții apărute în mediul online, provocate de afirmațiilor ministrului de externe, Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al lui Nicu Popescu, a venit cu mai multe precizări, confirmând declarațiile ministrului.

“Ne dorim să aderam la UE ca o țară reintegrată. În același timp ar fi IRESPONSABIL din partea noastră să facem calendarul nostru de aderare dependent de evoluțiile reglementării conflictului transnistrean și de doleanțele liderilor separatiști din stânga Nistrului. Reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene va avea loc, fie până, fie după aderarea noastră la UE. Trebuie să mergem ferm și accelerat în procesul de aderare la UE – spațiu la care aparținem din toate punctele de vedere,” a precizat acesta în comentariul său.

Alexandru Flenchea, președintele asociației “Inițiative pentru Pace” (i4p), fost vicepremier pentru Reintegrare, a scris pe canalul de telegram al asociației o opinie cu privire la declarațiile ministrului, menționând că membre ale Uniunii Europene sunt state, nu teritorii, punctând de ce o persoană de demnitate publică n-ar putea să facă o asemenea declarație.

“În primul rând pentru că fiecare membru al guvernului depune un jurământ prin care se angajează să „respecte Constituţia şi legile ţării, să apere … suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”. Unitatea teritorială și integritatea cu valabilitate infinită, indiferent dacă suntem în UE sau la hotarul dintre lumi.

În al doilea rând, Сodul Penal, în articolul 341 prim stabilește pedepse dure pentru separatism, pe care legea îl definește drept „acțiuni săvârșite cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova”.

În sfârșit, nu poți amputa a 7-tea parte din țară, pentru care au luptat zeci de mii de oameni și continuă să lupte primarii, medicii, profesorii, părinții și copii din stânga Nistrului în satele disputate. Nu vinde nimeni o bucată de țară, nu calcă peste durerea părinților care și-au pierdut feciorii, a copiilor care au crescut fără părinți, doar pentru că elitele politice dau dovadă de impotență timp de 30 de ani în rezolvarea conflictului, care demult a evoluat într-o afacere profitabilă pentru ambele maluri ale Nistrului. Nu însă pentru oamenii de pe aceste maluri,” se arată în opinia i4p.

Amintim că în 2019, ministrul de Externe, Nicu Popescu, s-a ales cu mai multe critici, după ce, în cadrul unei conferințe de presă de la București, a catalogat războiul de pe Nistru din anul 1992 drept un război civil. Asta deși mai mulți istorici au adus dovezi că acel conflict a fost de fapt un război de agresiune a Rusiei împotriva Republicii Moldova. Atunci, Popescu a venit cu o reacție în care regreta folosirea sintagmei „război civil” în raport cu conflictul transnistrean din 1992. Popescu a declarat că exprimarea sa „nu a fost tocmai potrivită” catalogând-o drept o gafă.