Cronologia unei datorii plătite. Moldova a achitat de trei ori datoria regiunii transnistrene la gaz

În ultimele două decenii, Guvernele de la Chișinău au declarat la unison că datoria malului stâng, privind consumul de gaz, este doar datoria regimului de la Tiraspol și aceasta urmează să fie achitată de cei de acolo. Cert este că, aceste datorii sunt parte a negocierilor dintre Moldova și Federația Rusă, pe platforma Comisiei interguvernamentale mixte moldo-ruse și nicidecum în această ecuație nu intră regimul separatist. Asta deoarece, regimul nu are nicio putere juridică. Astfel, datoria malului stâng rămâne a fi problema Republicii Moldova și mai exact a plătitorilor de impozite de pe malul drept.

Această separare de datorii dintr-un portofel comun pare să fie doar la nivel declarativ și este contabilizată doar de MoldovaGaz la care statul nu a făcut niciun audit de la creare. Ca să înțelegem de ce se întâmplă așa e suficient să vedem cotele părți în MoldovaGaz și cine de fapt conduce această societate pe acțiuni.

Moldova are doar 35,3% din pachetul de acțiuni, 13.4% – regimul din stânga Nistrului și restul, cu excepția 1.3% deținute de persoane fizice, aparține Gazpromului controlat de statul rus.

La modul real, Moldovagaz trebuie să aibă denumirea de Gazprom Moldova, deoarece denumirea actuală i-ar face pe oameni să creadă că MoldovaGaz e o companie de stat, unde Guvernul de la Chișinău trage de sfoară.

Pachetul deținut de R. Moldova este unul care ar permite să blocheze anumite acțiuni ce ar dăuna țării, dar nu este unul suficient să permită Curții de Conturi să facă un audit al companiei. Curtea nu poate verifica decât companii private cu capital majoritar de stat.

Soluția pe care s-a gândit majoritatea parlamentară PAS să o aplice în acest caz, în care vrea să afle dacă, de pildă, o companie ca MoldovaGaz, în care acționarul majoritar este Gazprom-ul rusesc, a efectuat corect de-a lungul anilor investițiile și cheltuielile, mai ales pe cele incluse ulterior în tarif, e o lege specială care să-i permită Curții de Conturi intervenția, la fel să oblige compania să-i pună la dispoziție acesteia datele sale contabile. Lege ce nu este încă nici la nivelul unei inițiative legislative.

Problema acumulării datoriei la gaz este una majoră, deoarece schema acumulării acestora continuă. La data de 30 septembrie, când fost publicat ultimul raport al concernului rus Gazprom, datoria malului stâng a ajuns la $7 298 229 266. La această sumă se mai adaugă și 1.2 miliarde USD cesionate de Gazprom la Factoring Finans în 2005. (detalii aici la pagina 34). Această sumă reprezintă circa 2/3 din PIB-ul Moldovei.

Ce se poate întâmpla cu această datorie?

Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, a declarat că teoretic ea poate fi anulată de platforma Comisiei interguvernamentale mixte moldo-ruse, și mai exact de Federația Rusă.

„V. Ceban- Noi avem contract semnat cu Tiraspoltransgaz, contractual a fost semnat înainte de 1 noiembrie și respectiv fix același preț de achiziție urmează să achite.

Subiectul este destul de complicat, nimeni nu a spus că acea datorie să fie asumată de Guvern, este datoria MoldovaGaz, însă totodată bine ați observat că noi prima dată ne-am concentrat pe datoria malului drept, respectiv ce ține de datoria Tiraspoltransgaz și care se atribuie malului stâng aceasta întrebare va fi discutată la etapa de organizare a comisiei mixte moldo-ruse și respectiv în cadrul discuțiilor și semnăturilor acordului interguvernamental respectiv.

Jurnalist- Nu poate fi anulată acea datorie?

V. Ceban- Teoretic, ea poate fi anulată, dar trebuie discutată în contextul reglementării conflictului transnistrean.”

Cronologia unei datorii plătite

Fiind în permanență discutat aspectul – cui aparține datoria, elitele politice de la Chișinău uită, din necunoștință de cauză sau intenționat, trei episoade din trecut în urma cărora Moldova a achitat datoria malului stâng, în 1997, 2000 și 2001 din bugetul de stat al țării. Suma plătită este de 240,4 milioane de dolari. (detalii aici și aici)

Acest aspect a fost reflectat în studiul „Moldovagaz vs Gazprom: cine de fapt are datorii?” realizat de experții în energetică Sergiu Tofilat și Tudor Şoitu în care a fost demonstrat cum Gazprom a achitat din banii contribuabililor de pe malul drept datoria malului stâng.

Sergiu Tofilat a declarat pentru Zona de Securitate că atunci când am dat bani Gazpromului trebuia să urmărim (statul) că Gazprom va achita datoria malului drept din acești bani. „Aici trebuie trași la răspundere persoanele care au semnat actele de verificare cu Gazprom și au acceptat ca ei să utilizeze banii în altă destinație.”

În toate actele și hotărârile de Guvern în care Moldova a transmis fie obligațiuni, fie patrimoniului, fie cotă parte din MoldovaGaz în schimbul stingerii datoriei este menționată ca parte plătitoare doar Republica Moldova, anume reieșind din aspectul că regiune nistreană, juridic, este parte din stat. Potrivit experților acest aspect și ar putea să pună pe umerii bugetului de stat datoria malului stâng. (detalii aici și aici)

Două scenarii de achitare a datoriei: „Să ne înțelegem pe cale amiabilă”

Criza gazelor din 2021 a pus presiune pe toate părțile atât Moldova, cât și Gazprom, astfel încât s-a ajuns la decizia că vor face un audit al datoriilor Moldovagaz în prima parte a anului 2022. Pentru aceasta va fi necesară selectarea de comun acord a unei firme independentă. Chiar și așa, Sergiu Tofilat vede rezolvarea problemei datoriilor la gaz prin înțelegere amiabilă.

„Primul scenariu, noi trebuie să avem un document care confirmă acest lucru, adică un raport de audit și cu episoadele acestea (când am achitat datoria), și cu alte episoade și să avem o discuție cu Gazprom și să încercăm să rezolvăm pe cale amiabilă. Dacă așa nu se primește înseamnă că urmează un litigiu între acționari, pe deoparte Guvernul Republicii Moldova, ca acționar la Moldovagaz și pe dealtă parte Gazprom. Mai apoi în instanță de judecată, ulterior în arbitraj se emite o decizie definitivă. Am vagi bănuieli că Gazpromul o sa fie foarte interesat de un arbitraj internațional pentru că acolo deja apare subiectul cu datoria malului stâng și cu finanțarea separatismului și pentru ei asta poate avea consecințe nu foarte plăcute. Deci, ei nu au nevoie de un document în care să fie expres menționată datoria. Dacă noi o să fim pregătiți să mergem în arbitraj șansele noastre să ne înțelegem pe cale amiabilă o să fie mult mai mari. Gazprom NU ar fi interesat de arbitraj, lor asta nu le trebuie.”

Consecințele suportate de Gazprom în urma unei decizii în care ar fi recunoscut rolul lor în susținerea separatismului pot fi:

• scoaterea din circulatie a acțiunilor la bursă
• nu vor putea face emisii de obligații pe bursele internaționale
• nu vor putea credita la băncile internaționale

Livrarea gazelor pe datorie în stânga Nistrului

MoldovaGaz figurează drept companie fondatoare a mai multor companii de distribuție a gazului, printre care și Tiraspoltransgaz care deține, de facto, tot patrimoniul gazier în stânga Nistrului. Această companie trebuie să se ocupe de colectarea banilor pentru gazul consumat și care ulterior să transfere sumele pe conturile MoldovaGaz și cea din urmă la Gazprom. După parcurgerea, la modul teoretic, a acestui traseu datorii nu s-ar acumula, însă, așa cum sunt toate procesele ce țin de regiunea necontrolată, de facto tot se întâmplă altfel.

Tiraspoltransgaz nu mai este funcțională în stânga Nistrului, deoarece toate atribuțiile acesteia sunt exercitate de Tiraspoltransgaz – Transnistria (Тираспольтрансгаз – Приднестровье) creată de republica fantomă RMN.

Autoritățile separatiste au decis în 2005 să deposedeze compania fiică a MoldovaGaz de patrimoniu în favoarea SRL „TiraspolTransgaz – Pridnestrovie”. Moldova nu a recunoscut și nu recunoaște „TiraspolTransgaz – Pridnestrovie”, de aceea continuă să semneze contractele de furnizare a gazului cu Tiraspoltransgaz, care nu poate exercita nicio atribuție în stânga Nistrului și este folosită de transnistreni doar pentru semnarea anuală a contractului.

În prezent la conducerea Tiraspoltransgaz-Transnistria este un oarecare Leonid Stankov care lucrează în companie începând cu serviciul de pază până la funcția de director.

Important este că ambele întreprinderi, Tiraspoltransgaz și Tiraspoltransgaz-Transnistria sunt conduse de același Stankov, care, de altfel, figurează începând cu numărul 677 în situațiile financiare ale Gazprom. Mai mult, toți directorii de sucursale din stânga Nistrului sunt incluși în lista afiliaților Gazprom.

• Alexei Georgievici Usatiy- filiala Tighina-Bender
• Sokirka Serghei Andreevici – filiala Râbnița
• Zorkin Vasile Valeriu – filiala Dubăsari
• Repida Serghei Pavlovici – filiala Camenca
• Keliukh Oleg Vladislavovici – filiala Grigoriopol

Includerea lor în lista companiilor și persoanelor afiliate concernului rus demonstrează că Gazprom cunoaște despre existența SRL Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie, care încasează în mod regulat bani de la consumatorii transnistreni. Gazprom însă închide ochii la situația creată între cele două companii. Leonid Stankov este cel care semnează anual documente, realizează reconcilieri, convine asupra volumelor și prețurilor cu Moldovagaz.

După cum este bine cunoscut, în regiunea transnistreană tarifele interne nu acoperă preţul de piaţă al gazelor, iar toate încasările din vânzarea gazelor sunt acumulate pe aşa-numitul „cont special de gaze”, după care operatorul le transferă sub formă de împrumut la bugetul regiunii separatiste. Cont din care există regiunea.

Potrivit MoldovaGaz, compania încearcă în prezent să recupereze patrimoniul de la SRL „Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie”, însă executorii judecătorești nu au o putere judecătorească pe malul stâng, la fel ca pe malul drept, să poată pună sechestru pe proprietățile luate în 2006.

Toate cele trei episoade în care Gazprom lua din banii oferiți de Guvernul moldovenesc pentru a stinge datoriile malului drept s-au petrecut în condițiile în care guvernul își asumă achitarea acestora din buget.

Un astfel de proces s-a întâmplat recent când în luna noiembrie Moldova a achitat suma de 1,4 miliarde de lei, pentru consumul de gaze livrat de Gazprom pe parcursul lunii octombrie și noiembrie, în avans. Dacă s-au achitat doar datoriile malului drept și nu s-a făcut ca în 1997,2000 și 2001 cunoaște doar MoldovaGaz.

Acest fapt trebuie să fie indicat în ordinul de plată pe care îl face MoldovaGaz și în actele de predare-primire.

„Relații directe cu Gazprom”

Mai nou, compania Tiraspoltransgaz a încercat să obțină de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică licență pentru furnizarea gazelor naturale. Numai că ANRE a refuzat să-i acorde licență din cauză că Tiraspoltransgaz se ocupă de transportarea gazelor, nu de furnizarea acestora.

„Noi ne-am adresat premierului Moldovei și am solicitat să ne acorde licență, care ne va permite să avem relații directe cu Gazprom. Așteptăm rezultate”, a afirmat în noiembrie Vadim Krasnoselski, pretinsul președinte al RMN, citat de TASS.

O relație directă dintre Tiraspol cu Gazprom ne-ar face mult mai vulnerabil, spune Tofilat.

„Transnistrenii încearcă să obțină licență ca să poată încheia contract direct cu Gazprom atunci asta o să le permită rușilor să nu mai depindă de Moldovagaz și malul drept pentru a livra gaz în transnistria, asta pe noi ne face mult mai vulnerabil in raport cu Gazpromul.”

Cert este că, potrivit contractului de import al gazelor, „MoldovaGaz” este obligată să livreze gaze malului stâng şi să acumuleze datorii către „Gazprom”.

Potrivit p. 2.8 din Acordul nr. 1, la Contractul de furnizare a gazelor 1ГМ07-11 din 2006, „MoldovaGaz” nu poate întrerupe livrarea gazelor în regiunea transnistreană fără acordul în scris din partea „Gazprom”.

De fapt, „Gazprom” obligă „MoldovaGaz” să livreze gaze pe datorie în stânga Nistrului, legalizând astfel finanţarea regimului neconstituţional de la Tiraspol. Potrivit studiului „MoldovaGaz vs Gazprom: cine de fapt are datorii?” rezolvarea problemei cu datoria la gaz este imposibilă până când această prevedere nu va fi exclusă din contract, și nu se vor opri din acumularea datoriilor.