Consiliul UE a prelungit sancțiunile împotriva liderilor regiunii transnistrene, dar acestea nu vor afecta pe nimeni
În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a anunțat că a prelungit măsurile restrictive împotriva conducerii regiunii transnistrene a Republicii Moldova până la 31 octombrie 2024. Sancțiunile au fost introduse încă din 2010 și au inclus 16 persoane, fiind prelungite anual, dar din 2012 listă este una nulă, neavând niciun nume înscris.
Am întrebat Biroul pentru Reintegrare și Ministerul Afacerilor Externe de ce lisa rămâne goală de mai bine de 10 ani, în timp ce drepturile omului continuă să fie încălcate în regiune, au loc crime politice, iar negocierile nu înregistrează un semnificativ progres.
De ce au fost introduse restricții?
Potrivit deciziei inițiale, statele membre UE trebuie să ia măsurile necesare pentru a interzice intrarea pe teritoriul lor sau tranzitul pe teritoriul lor a persoanelor care răspund de:
- obstacol în realizarea unei reglementări politice a conflictului transnistrean din Republica Moldova;
- dezvoltarea și implementarea unei campanii de intimidare și închidere a școlilor moldovenești care predau în limba română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Pe cine au vizat sancțiunile?
În 2010, documentul avea două anexe cu liste cu persoanele care ar fi afectate de sancțiuni.
Prima anexă conținea o listă a persoanelor care au fost sancționate pentru obstrucție la realizarea unei reglementări politice a conflictului transnistrean. Acesta a inclus:
- așa-numitul președinte al regiunii de atunci Igor Smirnov și cei doi fii ai săi;
- ministrul Afacerilor Interne de atunci Vadim Krasnoselsky (actualul așa-zis președinte al regiunii);
- Vladimir Antyufeev (sau Vladimir Shevtsov) este fostul șef al așa-numitului Minister al Securității (MGB).
- Valery Litskaya – fost așa-numitul secretar de externe;
- Stanislav Khazheev – fost așa-numitul ministrul apărării;
- Alexander Korolev – fost așa-zis Vice-preşedinte;
- Victor Balala – fost asa-zis ministrul justiției;
- Oleg Gudyma – fost așa-zis ministru adjunct al Securității;
- Vladimir Atamanyuk – fost așa-zis ministru adjunct al apărării;
A doua anexă includea cei responsabili pentru persecutarea școlilor cu predare în limba română
Igor Mazur – fost așa-zis șeful administrației raionale Dubăsari;
Yuri Platonov – fost așa-zis șeful administrației raionale Râbnița;
Alla Cherbulenko – fost așa-numitul șeful departamentului cultural al administrației raionale Râbnița;
Vyacheslav Kogut – fost așa-numitul șeful administrației Bender;
Viktor Kostyrko – fost așa-zis şef al administraţiei Tiraspolului.
În martie 2012, au fost aduse modificări listei. Cinci persoane au fost excluse din aceasta:
- Oleg Smirnov, fiul cel mic al fostului așa-zis. președintele regional Igor Smirnov;
- Valeria Litskaya
- Victor Balala
- Oleg Gudym
- Allu Cherbulenko
Și șase luni mai târziu, în septembrie 2012, Consiliul a observat „progres în realizarea unei reglementări politice a conflictului transnistrean și restabilirea liberei circulații peste linia administrativă a regiunii transnistrene” și a decis că
- măsurile restrictive aplicate persoanelor din anexa 1 trebuie desființate.
- măsurile restrictive aplicate persoanelor din Anexa 2 trebuie prelungite până la 30 septembrie 2013. Cu toate acestea, pentru a încuraja progresul în abordarea problemelor rămase referitoare la școlile cu grafie latină, cele incluse în Lista 2 ar trebui eliminate de pe listă.
Consiliul UE extinde anual mecanismul de aplicare a restricțiilor împotriva liderilor din regiunea transnistreană, dar în niciuna dintre deciziile următoare nu a apărut o nouă listă.
Așadar, reiese că, UE extinde sancțiunile împotriva „liderilor regiunii transnistrene”, dar nu există o listă cu aceste persoane, iar cei care erau pe listă au fost excluși.
Biroul Reintegrare: nu este de competența noastră
Remarcăm că, lista persoanelor împotriva cărora se aplică sancțiuni este întocmită la propunerea Chișinăului. Dar de mai bine de 10 ani nu a existat o completare a acesteia.
Biroul Reintegrare ne-a spus că întocmirea acestei liste nu este de competența lor. O parte din sancțiuni se referă la închiderea școlilor moldovenești care predau în limba română, iar Biroul a remarcat că există în continuare probleme în această privință.
„Cu regret trebuie să recunoaștem că structurile transnistrene mențin în continuare o atitudine nefavorabilă față de aceste școli și nu contribuie la soluționarea unor probleme strategice: restituirea clădirilor școlare confiscate și dotarea adecvată a școlilor pentru procesul de învățământ în conformitate cu prevederile standarde aplicate în toată țara, încercări de stabilire a așa-numitei „înregistrări militare” în structuri nerecunoscute ale elevilor de liceu etc.”, a precizat Biroul.
Ce spun ei la MAEIE
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) ne-a confirmat că nu există o listă de persoane, iar extinderea sancțiunilor fără nume este un proces tehnic pentru a putea adăuga nume pe această listă dacă situația în reglementarea conflictului transnistrean se înrăutățește.
Am întrebat MAEIE de ce autoritățile lasă lista goală, deși există un astfel de instrument de intervenție în cazul încălcărilor drepturilor omului în regiune?
MAEIE ne-a răspuns că situația școlilor cu grafie latină din regiunea transnistreană este atent monitorizată de autoritățile naționale și de partenerii internaționali. Acest subiect este discutat și în cadrul dialogului direct cu Tiraspolul.
„În această etapă, sancțiunile nu vizează anumite persoane fizice sau juridice. În cazul în care situația se înrăutățește, Republica Moldova își rezervă dreptul de a iniția demersurile necesare pentru includerea persoanelor responsabile în lista măsurilor restrictive. Este important ca acest regim de sancțiuni este menținut pentru a avea instrumente internaționale de răspuns”, a declarat MAEIE pentru Zona de Securitate.
Situația Drepturilor Omului 2023
Cel mai cunoscut și în același timp tragic caz din această perioadă a fost asasinarea lui Oleg Horjan, liderul opoziției de la Tiraspol.
Regimul din regiune, susținut de Federația Rusă, continuă să introducă și să aplice „legi” represive, creând o atmosferă de teamă și intimidare. Astfel, din 24 iunie 2022, persoanele care fac apel la instanțele naționale sau internaționale cu privire la încălcări comise de reprezentanți ai structurilor neconstituționale de pe malul stâng al Nistrului sunt pasibile de pedeapsa penală sub formă de închisoare de până la 8 ani.
Cazurile activiștilor Victor Pleșcanov, Vadim Pogorlețki și Mihail Ermurachi, condamnați ilegal în 2021-2022 pentru criticarea așa-zisei administrația și invazia rusă în Ucraina rămân nerezolvate. Între timp, starea de sănătate a lui Victor Pleșcanov s-a înrăutățit – a fost diagnosticat cu cancer.
Un alt fenomen grav, a cărui intensitate rămâne, se referă la încălcarea dreptului la libertatea de circulație. Amintim despre consolidarea infrastructurii punctelor de control și introducerea unei bariere între Varnița și Bender.
Totodată. în septembrie 2023, fotojurnalista Elena Kovalenko a fost declarată „indezirabilă” pe malul stâng al Nistrului și a restricționat accesul în regiune timp de trei ani.
În același timp, Biroul Reintegrare constată că mai există probleme în ceea ce privește școlile.
Mai multe detalii despre situația actuală a drepturilor omului în regiunea transnistreană pot fi găsite în raportul Promo-LEX „Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova în 2023”.
Amintim că, pe lângă țările membre UE, restricțiilor s-au alăturat și țările candidate – Macedonia de Nord, Muntenegru, Albania, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia, precum și țările EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb) – Liechtenstein și Norvegia, care fac parte din Spațiul Economic European.