Codul „roșu” de amenințare teroristă vs libera circulație și regimul Zonei de Securitate

Codul „roșu” de amenințare teroristă în regiunea transnistreană a fost extins pentru încă 15 zile, până pe data de 25 mai. Acest fapt înseamnă că în continuare libera circulație și regimul Zonei de Securitate va fi încălcat de către regimul de la Tiraspol. Doar în orașul Bender au fost instalate șase posturi: atât staționare, cât și mobile la care sunt prezenți oameni înarmați.

Explicăm cum este încălcat regimul Zonei de Securitate, dar și Acordul din 1992

Zona de Securitate, din punct de vedere geografic, reprezintă o zona de acțiune a Forțelor de Menținere a Păcii. Perimetrul ei se întinde pe ambele maluri ale râului Nistru: Începe cu localitatea Camenca și se termină cu regiunea Slobozia, controlată de către autoritățile separatiste din stânga Nistrului. (harta)

Forțele pacificatoare, la rândul său, sunt controlate de Comisia Unificată de Control ce a creat de-a lungul anilor mai multe regulamente de acțiune pe acest segment și după care se conduce misiunea pacificatoare. Toate aceste structuri au fost create după încetarea focului din războiul de pe Nistru din 1992, în conformitate cu Convenția de pace semnată între Moldova și Rusia. 

Orașul Tighina a primit în cadrul acordului din 21 iulie 1992 statutul de localitate cu regim sporit de securitate. Aici ar fi trebuit să activeze un grup comun de anchetă, care în primii ani după stabilirea păcii a funcționat, însă la câțiva ani după, grupul a devenit nefuncțional fiind obstrucționat de forțele separatiste. În oraș, potrivit înțelegerii, trebuie să activeze 100 de polițiști moldoveni cu armă asupra lor și 100 de miliției transnistreni, la fel deținători de armă.

După instaurarea codului roșu de atac terorist, numărul persoanelor înarmate s-a mărit considerabil. La fiecare post fortificat după exploziile din 25-26 aprilie activează câțiva colaboratori ai structurilor de forță separatiste ce nu aveau permis de activitate în zona orașului cu regim sporit de securitate, având armă la ei. Acest lucru e posibil doar cu acordul Comandamentului Militar întrunit pe lângă CUC, ce emite permis de activitate în zonă, cu termeni concreți, seria automatului și datele de identificare a colaboratorului. O astfel de decizie nu a fost luată, deoarece partea moldovenească nu a fost de acord, iar deciziile pot fi luate doar în consens. Drept urmare Tiraspolul a încălcat prevederile CUC și ale acordului din 1992, unilateral.

Toate aceste posturi ilegale sunt monitorizate de organele de drept ale Republicii Moldova, iar Inspectoratul de Poliție din Bender/Tighina a raportat despre încălcarea regimul Zonei de Securitate (ZS).

„Hotărârea CUC este încă în vigoare, privitor la 100 polițiști și 100 milițieni în ZS, adică în or. Bender și localitățile adiacente, însă odată cu anunțarea codului roșu de terorism au fost formate posturi fixe și mobile în ZS cu forțe venite de la Tiraspol și alte localități din zona respectivă, adică forțe din serviciile speciale care sunt înarmate cu pistoale automate de model AC. Aceste forțe sunt inadmisibile în ZS, de aceea noi îi documentăm, iar informația o prezentăm la CUC, pentru a o discuta la ședințele de joi când se întâlnesc. Colaboratorii serviciului transnistrean cu destinație specială „SOBR” nu trebuie să se afle în zonă, ei sunt veniți din Tiraspol și activează în grupe mobile cu miliția din Bender” – aceste detalii ne-au fost oferite de către conducerea Inspectoratului din Bender, Vladimir Angheluș.

Cert este că, potrivit regulamentul CUC, în cazul în care o parte ia decizii unilateral, Forțele de menținere a păcii trebuie să se implice, iar la modul teoretic posturile ilegal instalate trebuiau să fie eliminate de către Grupul de Intervenție al pacificatorilor. În practică acest lucru nu se întâmplă.

Generalul Ion Solonenco, șeful delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, susține că instalarea posturilor sunt doar o parte din intențiile pe care le are regimul în zonă. Aceștia în comun cu partea rusă ar dori fortificarea numărului și de pacificatori.

„Începând cu 24 februarie se încearcă mărirea contingentului de pacificatori, fapt cerut de partea transnistreană și cea rusă, noi, partea moldovenească, nu mergem spre ceea ca să ridicăm pe alarmă posturile sau unitățile de pacificare. Sunt niște intenții din ambele părți pentru a implica în situația aceasta din stânga Nistrului Comisia Unificată și pacificatorii. Încercări la care noi ne opunem. Se încearcă, de exemplu, ridicarea posturilor pe alarmă și desfășurarea unor exerciții la posturi, noi suntem împotrivă la așa propuneri pentru că se va ridica o stare de panică în societate și mai mare, nu e necesar să se audă bubuituri și la posturile de pacificare. Noi acționăm acum foarte atent ca să nu permitem ca forțele de pacificare să fie implicate în aceste jocuri. Sunt unele măsuri ce au fost întreprinse la timp și ele nu se vad, dar noi încercăm să ținem departe Misiunea de aceste jocuri. Prezența acestor forțe „SOBR” o vom pune în discuție la ședința de mâine, ca ele să fie scoase din ZS.”

Ion Manole, directorul Asociației Promo-LEX, ce se ocupă de mai bine de 18 ani de situația drepturilor omului din stânga Nistrului constată că inacțiunile Misiunii de Pacificare în cazul eliminării posturilor de control este o practică veche.

„Noi am tot vorbit pe parcursul anilor că această Misiune de pacificare nu este una eficientă. În primul rând nu are mandat sub egida ONU, nu are obiective clare, nu are un termen și nu participă cu nimic la revenirea la normalității în zona post conflict. Nu au niciun obiectiv, pe parcursul a 30 de ani practic doar se bronzează la Nistru acești soldați și nu fac nimic. Vedem că atunci când  se întâmplă încălcări acest format tace și prin asta permite consolidarea regimului de la Tiraspol.”

Cât ține de prelungirea codului „roșu” de amenințare teroristă Generalul Solonenco susține că nu vede motive de securitate pertinente pentru acest lucru.

„Aceste acțiuni sunt artificial create, ce ține de minare sau de „atacurile” teroriste. Niciun caz suspect nu a avut loc în Zona de Securitate sau în locurile unde trăiesc pacificatorii, dacă s-ar fi întâmplat așa, atunci pacificatorii inclusiv cei moldoveni s-ar fi implicat și investigau, ar fi avut acces la date și probe. Toate se întâmplă astfel încât doar partea transnistreană să investigheze aceste întâmplări.

Noi în Zona de Securitate nu vedem motive de prelungire sau instaurare a unui cod privind atacurile teroriste. Toate cazurile anunțate de Tiraspol nu au fost documentate și nimeni nu a fost pedepsit. Tiraspolul nu e cointeresat să permită investigare acestor cazuri și faptul  că exploziile nu au loc în zona noastră de acțiune tot dă de bănuit,” constată Solonenco.

Manole mai susține că în cazul în care Tiraspolul dorea să afle cu adevărat cine stă în spatele acestor acțiuni ar fi colaborat cu structuri recunoscute ca să fie eliminate toate suspiciunile.

„Atunci când au nevoie de facilități din partea Chișinăului pentru a face comerț cu toată lumea sunt deschiși – pot să stea la masă cu Chișinăul. Când se întâmplă astfel de incidente ar fi fost firesc regimul să manifeste o deschidere mai mare. 

Izolarea regiunii este o tactică bine practicată de regim pe parcursul a 30 de ani. Ei întotdeauna au încălcat regulamentele, Chișinăul protestează o perioadă până obosește sau până apar probleme mai grave și posturile rămân pentru că apar alte subiecte pe agendă. Acest lucru se întâmplă din lipsa unor cadre mai competente ce se ocupă de acest dosar.” 

Alerta a fost instituită pe 26 aprilie, în urma incidentelor armate din stânga Nistrului. Drept urmare au fost înăsprite controalele la punctele interne, elevii au fost obligați să învețe în regim online, iar parada de 9 mai a fost anulată.

Posturi ilegale instalate în Bender