Ce se știe despre fragmentele de rachetă de la Chițcani. Speculații
Astăzi la Bender/Tighina s-a desfășurat ședința săptămânală a Comisiei Unificate de Control (CUC), fiind abordate mai multe subiecte de actualitate privind situația în Zona de Securitate.
Timp de mai bine de 5 ore a fost discutat subiectul privind fragmentele unui obiect militar asemănător unei rachete depistate într-o gospodărie privată din satul Chițcani, localitate de pe malul drept al Nistrului, controlată de forțele separatiste. Echipa Zona de Securitate a asistat la ședința de la Tighina și a vorbit cu reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului din comisie. Deși am încercat să discutăm și cu reprezentantul F. Ruse, acesta s-a arătat grăbit și nu a dorit să răspundă la întrebări. Redacția noastră este unica instituție de presă ce deține acreditare pe lângă CUC din partea dreaptă a Nistrului.
Ce am aflat nou din raportul prezentat despre deplasarea observatorilor militari în satul Chițcani la 25 și 26 septembrie, este că observatorii au putut fi prezenți la fața locului pentru a vedea fragmentele, însă nu li s-a permis să facă fotografii. Toate cele văzute trebuiau să fie înregistrate în formă scrisă. La fel, aceștia nu au fost lăsați să examineze fragmentele, locul unde erau obiectele a fost îngrădit. Interdicția de a fotografia a venit de la superiorul grupului de observatori, acesta fiind din partea F. Ruse.
Unde se află fragmentele? În condițiile în care acestea au căzut pe teritoriul controlat de Tiraspol, acestea au fost preluate de structurile separatiste și duse la depozitul militar din satul Parcani.
Cine are acces la ele? Au fost examinate și demontate de geniștii din regiune, nici o altă parte din comisie, cum ar fi delegația Chișinăului, a OSCE-ului, a F. Ruse sau a Ucrainei nu a avut acces pentru a le examina.
Ce a căzut? Imediat după ce au fost depistate fragmentele, partea transnistreană a anunțat că ar fi vorba de rachete de apărare antiaeriană S-300. În cadrul discuțiilor din comisie a fost scos la iveală faptul că nu există o expertiză ce ar confirma acest detaliu, în primul rând pentru că acestea au fost examinate de partea transnistreană și în al doilea rând, pentru că în cadrul comandamentului militar întrunit, de pe lângă comisie, specialiști ce ar putea face astfel de constatări nu sunt.
Ipoteza că fragmentele aparțin rachetei de tip S-300 a fost susținută doar de partea transnistreană. L-am întrebat pe Oleg Beleacov, copreședintele CUC, șeful delegației transnistrene ce îl face să creadă că fragmentele aparține acestui tip de rachetă și dacă sunt dovezi la baza acestor constatări.
“Despre asta pot vorbi doar specialiștii, sunt cei care au fost la fața locului, geniștii și militarii care au cunoștințe despre sistemele de rachete antiaeriene, aceștia au fost pe la fața locului și în raportul observatorilor militari este reflectat, sub acest raport este semnătura tuturor părților, aici îndoieli nu pot fi”.
Adevărul e că în raport sunt reflectate opiniile privind tipul rachetei cu mențiunea că aparțin geniștilor veniți la fața locului, dar nu a observatorilor militari.
Astfel, delegația Republicii Moldova a cerut cercetarea complexă a cazurilor cu implicarea specialiștilor din cadrul autorităților constituționale.
“Observatorii militari n-au avut acces la materialele investigate, reieșind din acest considerent, nu este obiectiv să se vină cu anumite speculații. Specialiștii trebuie să cerceteze aceste elemente și să își spună verdictul”, ne-a declarat Sergiu Golovaci, președintele interimar la CUC, din partea Chișinăului.
Delegația rusă a propus să fie votată o declarație comună prin care să-i fie oferite comandamentului militar întrunit împuterniciri de a investiga cum au ajuns acele fragmente la fața locului, însă decizia nu a ajuns să întrunească consens din motiv că delegația Chișinăului a propus o altă formulă a acestei declarații prin care a cerut să fie investigate deja fragmentele și obiectele propriu-zise, dar să nu se limiteze la circumstanțele prăbușirii acestora.
Subiectul a fost închis până la ședința viitoare pentru a găsi o formulă potrivită tuturor părților. Un detaliu interesant este că astfel de dispute privind formulările lingvistice sunt la ordinea zile în comisie. Limba de comunicare fiind limba rusă, mereu se recurge la diferite formulări cu sensuri duble ce i-ar putea pune într-o situație incomodă pe membrii delegației R. Moldova care sunt vorbitori nativi de română. Această metodă are menirea de a intimida delegația moldovenească.
Calea ferată
La ședință au fost scoase în vileag și alte încălcări ale regimului Zonei de Securitate. Mai exact, partea transnistreană a anunțat Chișinăul că, începând cu 25 septembrie, va asigura pază înarmată în regim de 24/24 pe perimetrul de cale ferată între punctul Pervomaisc și satul Hagimus.
Pentru asigurarea pazei vor fi implicați 12 colaboratori ai miliției transnistrene, echipați cu armă de serviciu.
În perimetrul păzit de aceștia intră și o porțiune din Zona de Securitate. A fost atrasă atenția Comisiei Unificate de Control că asemenea acțiuni unilaterale vin în contradicție cu documentele operațiunii de menținere a păcii pe râul Nistru și destabilizează situația în Zona de Securitate.
Partea transnistreană motivează această decizie prin faptul că e dreptul lor de a-și păzi infrastructură feroviară și că e o măsură menită să păstreze elementele acestea fără a fi furate sau deteriorate.
Vezi și: VIDEO. Patrimoniul feroviar de milioane, furat de regimul separatist și (re)legalizat de regimul Filat
Delegații Chișinăului au cerut Tiraspolului să renunțe la abuzuri și au menționat necesitatea aplicării mecanismelor disponibile la nivelul Comisiei Unificate de Control, Comandamentului Militar Întrunit, observatorilor militari pentru a asigura controlul în aria de responsabilitate a Forțelor Mixte de Menținere a Păcii.
Amintim că, la începutul invaziei ruse, mai exact pe 4 martie, Ucraina a aruncat în aer, din considerente de securitate, podul feroviar care trece peste râul Cuciurgan, între localitatea ucraineană Pavlivka și Pervomaisc, iar cu o săptămână în urmă pe acel pod au fost observate din partea ucraineană lucrări de reparație. Redacția Zona de Securitate a încercat atunci să afle dacă lucrările sunt efectuate pentru a relua tranzitul marfar prin regiune, însă o confirmare oficială nu am obținut.
Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ne-a spus atunci că nu exclude că partea ucraineană să analizeze această opțiune pentru a fluidiza traficul, dar nu există o înțelegere la acest moment de a relua circulația feroviară prin acel punct.
Menționăm că partea transnistreană a încercat să includă pe agenda ședinței de azi și incidentul cu resturile unei rachete depistate ieri, 27 septembrie, în lacul Hârbovăț, raionul Anenii Noi, deși această localitate nu se află în perimetrul Zonei de Securitate pentru a putea fi discutat în acest format.
Un alt subiect evidențiat de reprezentanții Republicii Moldova a constituit cazul îngrădirii dreptului la liberă circulație pentru jurnalista Elena Covalenco, care s-a produs la 21 septembrie la unul din posturile neautorizate ale structurilor de forță transnistrene. A fost cerută anularea oricăror restricții în privința acesteia și a altor persoane, lichidând toate barierele în calea liberei circulații în Zona de Securitate, așa cum prevede Acordul din 21 iulie 1992.