Ce interese urmărește UE în regiunea transnistreană? Ambasadorul UE în R. Moldova, despre ajutorul energetic, milioanele refuzate de Tiraspol și impactul aderării

În cadrul unui interviu acordat redacției Zona de Securitate, ambasadorul Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova, Jānis Mažeiks a vorbit despre motivele suportului oferit regiunii transnistrene la începutul crizei energetice, cele 60 de milioane refuzate de Tiraspol și cum ar fi putut acestea schimba situația cetățenilor din zonă, precum și felul în care alinierea R. Moldova la standardele europene ajută la apropierea celor două maluri ale Nistrului.

La început de ianuarie, în prima săptămână de criză energetică din regiunea transnistreană și-au încetat activitatea majoritatea întreprinderilor, fiind afectați inclusiv cei care asigurau securitatea alimentară în zonă, contrar declarațiilor anterioare ale autorităților autoproclamate de la Tiraspol.

Mii de oameni au rămas temporar fără serviciu, iar pe lângă asta – fără acces la gaze naturale și căldură. Totodată, intervalul deconectărilor de la energia electrică ajungea până la 8 ore pe zi.

UE a intervenit prompt oferind un ajutor de 20 de milioane de euro regiunii și ulterior, un ajutor adițional de 60 de milioane de euro.

De ce UE ajută regiunii transnistrene: „Prietenii la nevoie se cunosc”

Jānis Mažeiks subliniază că situația de criză energetică în regiunea transnistreană a fost creată artificial de către partea rusă iar, în replică, UE a decis să ajute oamenii de acolo rămași fără acces la servicii esențiale în toiul ierni.

Astfel, contrar modului său obișnuit de a furniza ajutor cu anumite condiții, UE a făcut o excepție de data asta, oferind suport de urgență necondiționat, sub formă de gaz, pentru 10 zile, în valoare de 20 de milioane de euro pentru populație (nu și actorii din industria locală).

Ambasadorul UE în Moldova spune că acesta a fost, în primul rând, un gest umanitar. „A fost luată această decizie de a ajuta la achizițiile de gaz pe piețele europene, ceea ce a fost o premieră pentru regiunea transnistreană, dar nu și pentru restul țării, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea de a nu îngheța în mijlocul iernii”, explică Mažeiks.

În același timp, UE a acordat sprijin financiar și pentru malul drept al Nistrului, oferind o finanțare suplimentară de 10 milioane de euro. În ultimii trei ani, ajutorul european destinat compensațiilor pentru partea dreaptă a Nistrului a fost de 240 de milioane de euro. „Așadar, cred că am demonstrat atât pe malul drept, cât și pe malul stâng că prietenii la nevoie se cunosc”, adaugă Mažeiks.

Condițiile UE și milioanele refuzate de regimul de la Tiraspol

Odată cu cele 20 de milioane de euro, UE a anunțat și despre o altă rezervă de ajutor, în valoare de 60 de milioane de euro pentru procurarea gazelor, care ar fi fost oferiți, de această dată, în schimbul îndeplinirii anumitor condiționalități.

Autoritățile europene au cerut Tiraspolului progrese pe segmentul drepturilor omului, acces pentru presa de pe partea dreaptă a Nistrului în regiune, respectarea dreptului la libera circulație, precum și ameliorarea funcționării economice a regiunii.

Cea mai sensibilă solicitare pentru Tiraspol a fost însă cea de creștere treptată a tarifelor pentru consumatori. Autoritățile secesioniste au refuzat cele 60 de milioane, invocând acest motiv și alegând să primească gaz livrat prin Ungaria și achitat de o firmă din Dubai care la rândul ei este achitată de Rusia pentru livrări. Chișinăul a avertizat că această soluție îi va ține pe locuitorii din regiune într-o stare vulnerabilă. La începutul acestei luni, Tiraspolul oricum a anunțat o creștere a tuturor tarifelor.

„Locuitorii regiunii s-au convins acum că soluțiile în care energia este gratuită nu sunt viabile pe termen lung. Pentru noi este important ca aceste devieri de la economia de piață să fie corectate”, a notat ambasadorul UE.

Stabilirea unor condiții în schimbul suportului oferit de către UE este o procedură standard. Oficialii europeni sunt repsonsabili pentru felul în care se cheltuie banii din taxele cetățenilor pe care îi reprezintă. Totodată, condițiile impuse își propun să rezolve problemele care au dus, de fapt, la crearea situației de criză.

„Cele 20 de milioane au fost oferite inițial fără condiții, iar cele 60 reprezintă o oportunitate pentru viitor, ca o etapă următoare. Un alt aspect este că nu au existat mari dezbateri (pe marginea ajutorului oferit, n.r.) în Uniunea Europeană, toată lumea a înțeles situația”, spune ambasadorul Mažeiks.

Oficialul a mai sublinat că toate aceste decizii nu au fost luate doar de către UE, dar s-au discutat și cu Guvernul Republicii Moldova. „Contextul tututor relațiilor noastre cu regiunea transnistreană este definit de relația noastră cu Republica Moldova și guvernul său”, a precizat Mažeiks

Printre progresele recente pe partea de negocieri, ambasadorul UE în R. Moldova a menționat eliberarea persoanelor deținute ilegal în regiune, eliminarea punctelor de control, precum și apariția, în premieră, a televiziunilor moldovenești în rețeaua de difuzare transnistreană.

Ce s-ar fi schimbat pentru regiunea trasnistreană dacă accepta ajutorul UE

În regiunea transnistreană timp de 2 luni, pină pe 6 martie, nu a fost apă caldă, iar pentru conctarea acestea fost nevoie sa fie oprită căldura în calorifere. Ambasadorul Jānis Mažeiks spune că dacă Tiraspolul ar fi acceptat cele 60 de milioane de euro, care presupuneau asigurarea regiunii cu gaze naturale până la mijlocul lunii aprilie, aceste probleme nu ar fi existat, locutorii ar fi avut și agent termic și apă caldă.

„Ajutorul Uniunii Europene este întotdeauna bazat pe calcule. Sunt sigur că, dacă vom fi din nou implicați în acordarea de ajutor pentru regiunea transnistreană, acesta va fi, de asemenea, bazat pe calcule. Un aspect important este să avem acces la date exacte, pentru a înțelege care sunt nevoile exacte”, a precizat oficialul.

Ce interese urmărește UE în R. Moldova (implicit, regiunea transnistreană)

În 2025, se împlinesc 3 ani de când R. Moldova a devenit țară candidat la aderarea UE. În acest context, interesul Uniunii, chiar și înainte de această etapă, a fost și rămâne ca să aibă în vecinătate state democratice, stabile și prospere.

„Dar cel mai important lucru este că acest sprijin (pentru regiunea transnistreană, n.r.) reflectă valorile noastre. Uniunea Europeană ajută țările care – în acest caz vorbim despre Republica Moldova, se confruntă cu anumite probleme. Și da, există situații în care acest ajutor vine foarte repede – acesta este, de asemenea, unul dintre mecanismele pe are le avem în Uniunea Europeană”, a punctat Mažeiks.

Cum ajută UE la apropierea celor două maluri ale Nistrului

În contextul reformelor pe care trebuie să le îndeplinească R. Moldova în parcursul său de pregătire pentru aderarea la UE, inclusiv întreprinderi din regiunea transnistreană beneficiază de suport european într-o formă sau alta.

Astfel, înainte ca activitatea Uzinei Metalurgice din Râbnița (MMZ) să fie suspendată, din cauza crizei energetice, acolo au au fost realizate investiții semnificative pentru protecția mediului, în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro. Acest lucru a fost o consecință a cerințelor Uniunii Europene privind exportul de deșeuri metalice din UE.

De asemenea, 80% din exporturile din regiunea transnistreană merg către țările UE. „Acesta este, cred, unul dintre puținele aspecte pozitive pentru economia regiunii. Faptul că reușesc să exporte în Uniunea Europeană înseamnă nu doar că sunt capabili, ci și că implementează standardele de calitate existente în UE. Sper că acest lucru se reflectă nu doar în produsele pe care le exportă, ci și în cele pe care le vând pe piața locală”, mai spune Mažeiks.

În încheiere, ambasadorul a reiterat că UE este gata să ofere susținere oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, reamintind despre proiecte anterioare implementate pe tot teritoriul R. Moldova.