Photo: EPA/STR
Ce este zona de securitate a Republicii Moldova și care sunt “regulile de joc”, odată ce te afli acolo
Deja, de 28 de ani pe teritoriul Republicii Moldova există o Zonă de Securitate. Au trecut aproape trei decenii, însă, puțini dintre cetățenii Republicii Moldova știu ce este aceasta și care e menirea ei. În articolul dat vom încerca să răspundem la aceste întrebări, dar și să vedem care este impactul ei asupra vieții oamenilor din regiune.
- Echipa Zona de Securitate.md a realizat în premieră o hartă în care poate fi vizualizată Zona de Securitate și componentele militare ale acesteia.
Dar să începem cu… începutul
La 21 iulie 1992, președintele Republicii Moldova de atunci, Mircea Snegur, a semnat la Moscova împreună cu Boris Elţîn acordul de încetare a focului, în prezenţa liderului separatiştilor, Igor Smirnov. Documentul, denumit convenție, stipula încetarea imediată a focului și crearea unei „Zone de Securitate”. Zonă care urma să fie monitorizată de forţe de menţinere a păcii.
Tot în acest document este stipulat că acestea vor fi alcătuite din militari ai Rusiei, ai Republicii Moldova şi ai regiunii din stânga Nistrului. Militari, care urmau să fie monitorizați de către o comisie, care va fi nemijlocit responsabilă și de realizarea acestui acord. Exact după aceste premise există și funcționează Zona de Securitate, iar responsabilă de această zonă este Comisia Unificată de Control (CUC).
- Zona de Securitate are o lungime de 225 km și o lățime de 12-20 km, împărțită în 3 secțiuni: Nord, Centru și Sud (cele mai mari sunt secțiunile Nord și Sud, respectiv 85 și 80 km lungime) și o zonă cu un regim de securitate sporit – orașul Bender/Tighina. Zona de Securitate acoperă în principal teritoriul regiunii transnistrene, controlată de regimul separatist de la Tiraspol (circa 60% din suprafață). În același timp, ocupă aproape 5% din suprafața totală a Republicii Moldova.
Astfel, Zona de Securitate se întinde pe ambele maluri ale râului Nistru: începe cu localitatea Camenca și se termină cu regiunea Slobozia, controlată de către autoritățile separatiste din stânga Nistrului.
Tot teritoriul municipiului Tighina/Bender cu așezările adiacente de pe malul drept al Nistrului a fost, de asemenea, considerat zona de securitate. Aceasta a fost împărțită în trei secțiuni: nordic – de la orașul Dubăsari până la Camenca, inclusiv; sudic (Bender) – orașul Bender și central (Dubăsari) – regiunea Dubăsari, Grigoriopol, Criuleni și Anenii Noi.
110 localități – într-o jurisdicţie specială
Zona cuprinde 110 localități, cu aproximativ 600.000 de locuitori. Orașul Tighina (Bender), desemnat, prin Acordul de la 21 iulie 1992, raion cu regim de securitate sporit în cadrul Zonei.
Tighina are și calitate de sediu al Comisiei de Control ce asigură menținerea legii și a ordinii în oraș în cooperare cu poliția și unitățile de miliție transnistrene cu componență limitată. Atunci când veți investiga harta, veți putea observa că cele mai multe puncte FMP sunt concentrate anume în Tighina.
Astfel, aproximativ 600.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt incluşi într-o jurisdicţie specială, o parte dintre ei îngrădită cu tehnică militară blindată, şi sunt ţinuţi în această zonă de aproape trei decenii fără să cunoască exact care le este destinul. Protocolul care stabilește granițele exacte ale Zonei nu este public, este secret ca și toate celelalte documente adoptate în cadrul CUC. Prin urmare, cetățenii Republicii Moldova nu au cum să cunoască obiectiv situația curentă din această jurisdicție. Nu cunosc exact cum să se comporte în interiorul zonei, cum să treacă de aceste posturi de pacificatori sau ce drepturi au aceștia.
Comisia Unificată de Control
Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de ControlDe asemenea, conform prevederilor Acordului din 21 iulie 1992, a fost creată Comisia Unificată de Control – comisie care este responsabilă de întregul mecanism de securitate şi care conduce operaţiunea trilaterală de menţinere a păcii, compusă din militarii aceleași părţi – Rusia, Republica Moldova, administraţia separatistă de la Tiraspol.
- Sarcina de bază a delegaţiei Republicii Moldova în CUC este organizarea monitorizării situaţiei în zona de securitate şi adoptarea deciziilor, în bază de consens a părţilor, cu un caracter preventiv, orientate spre menţinerea păcii şi a ordinii de drept în procesul de pacificare.
Principiul de consens după care se iau toate deciziile Comisie e cea mai mare provocare pentru delegația Republicii Moldova în CUC, deoarece ele trebuie să fie acceptate atât de regimul separatist de la Tiraspol, cât și de Federația Rusă, care de cele mai multe ori au o poziție comună – diferită de cea a Republicii Moldova.
Principiile de activitate, sarcinile și actele după care se conduce delegaţia Republicii Moldova în CUC le puteți consulta aici.
MISIUNEA DE PACIFICARE
Prin hotărârile CUC, odată cu fondarea acesteia, au fost create și introduse în Zona de Securitate Forțele Mixte de Menținere a Păcii (FMMP), compuse din trei contingente: a Forțelor Armate ale Federației Ruse, Forțelor Armate ale Republicii Moldova și ale administrației de la Tiraspol.
Misiunea de pacificare din Republica Moldova a rămas singura misiune de pacificare din spaţiul post-sovietic, condusă de Federaţia Rusă.
COMPONENȚA
La început, în ZS au fost dislocați un număr de 4300 de militari. Treptat, contingentele pacificatoare deveneau tot mai puțin numeroase. În anul 1992, în serviciul Zonei de Securitate au fost înrolați 3100 de pacificatori ruși și câte 1200 de militari moldoveni și transnistreni.
Acum, numărul total al contingentului de pacificatori din cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii este de 1375 de militari.
Componența Forțelor Pacificatoare Mixte din Republica Moldova (date actualizate februarie 2022)
Din circumstanțe necunoscute, pacificatorii transnistreni sunt într-un număr mai mare față de contingentul Republicii Moldova.
Problemele Misiunii de Pacificare
Misiunea de Pacificare, între a fi sau a nu fi…În ultimii ani, Chișinăul se declară încontinuu pentru schimbarea formatului misiunii pacificatoare. Autoritățile moldovenești susțin că partea militară a operațiunii s-a epuizat și actualul format pacificator trebuie înlocuit cu o misiune civilă cu mandat internațional. Rolul Misiunii de Pacificare rămâne, însă, unul controversat și pentru experţii, dar şi societatea civilă. Aceștia susţin că misiunea nu a contribuit la soluţionarea conflictului sau la rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Tiraspolul și Moscova se împotrivesc acestei cerințe. Președintele Igor Dodon s-a opus și el de nenumărate ori pentru reformarea misiunii.Astăzi, în Zona de Securitate, funcţionează 15 posturi permanente ale forţelor de menţinere a păci. Poziționarea acestora poate fi vizualizată pe harta noastră.
Deseori s-au înregistrat incidente, majoritatea au fost ignorate de Misiunea de Pacificare.
- Printre incidentele majore este cel din anul 2005, când trei persoane aflându-se pe podul de la Vadul lui Vodă, la postul de pacificare nr. 9 au fost opriţi ca urmare a faptului că a fost fotografiat un panou de pe pod. Au fost staţionaţi în jur de patru ore. Următorul caz, cel mai tragic dintre cele existente, este cel din ianuarie 2012 când tânărul din satul Pîrîta, raionul Dubăsari a fost omorât de un pacificator rus.
O altă problemă a Misiunii de pe Nistru este că nu are competenţele acordate de ONU, organizaţie care poartă principala responsabilitate pentru pacea şi securitatea în lume. În momentul creării acesteia nu i-a fost acordat un termen şi mandat concret de activitate, aşa cum se procedează la nivel mondial.
Pe de altă parte, atât Federaţia Rusă, cât şi administraţia de facto a regiunii transnistrene, insistă şi promovează ideea eficienţei acestei misiuni. Aceasta fiind protejată prin lege în regiunea din stânga Nistrului. Orice persoană care are o altă opinie despre rolul Misiunii, riscă sancţiuni penale severe.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în urma examinării mai multor cauze de nerespectare a drepturilor omului în stânga Nistrului, a subliniat şi ea activitatea necorespunzătoare a misiunii de pacificare şi abuzurile pe care le comit persoanele înarmate de la aceste posturi.
POSTURILE ILEGALE
Situația din Zona de Securitate a fost constant încălzită de către regimul separatist de la Tiraspol.
Instalarea de-a lungul timpul a unor posture ilegale pe lângă cele a FMP, bariere, patrulări a așa numiților grăniceri sunt doar unele din încălcăriile de către Tiraspol a acordului din 1992 după care funcționează Zona de Securitate.
„Pandemia” Nistrului
În ultimele luni, de când a început pandemia de coronavirus, pretinsele autorități de la Tiraspol au instalat unilateral, cel puțin, 37 de posturi de control ilegale în jurul localităților subordonate autorităților constituționale, fapt ce a blocat circulația a circa 50 de mii de locuitori din 11 localități. Chișinăul a calificat constant situația drept tensionare a Zonei de Securitate.
Instalarea acestora a fost posibilă sub paravanul instituirii ilegale a stării de urgență în stânga Nistrului la data de 17 martie 2020. În localitățile Cocieri și Corjova din raionul Dubăsari au fost blocate o mare parte a drumurilor ce fac legătura între satele comunelor Cocieri și Corjova. Pe drumurile principale, aceste blocaje sunt constituite din reprezentanți ai ”serviciului de grăniceri”, care circulă liber și monitorizează. Iar pe drumurile adiacente, blocajele sunt formate din blocuri de beton, grămezi de pământ sau alte impedimente create artificial pentru a nu admite circulația. Locația acestora poate fi vizualizată pe harta Zonei de Securitate.
- Aceste blocaje au fost instalate în lipsa unor coordonări și decizii ale Comisiei Unificate de Control – contrar garanțiilor specifice pentru Zona de Securitate.
Din 37 au rămas încă 11
Sub presiunea autorităților constituționale ale Republicii Moldova și a asociației Promo- LEX, Tiraspolul a eliminat câteva din aceste posturi. 11 au rămas!
Locuitorii acestei regiuni au temerea că instalarea arbitrară, menținerea nejustificată și de lungă durată a acestor posturi de control, riscă să controleze și mai mult localitățile Cocieri și Corjova. Or, prin aceleași metode, regimul de la Tiraspol a amplasat în trecut posturi de control și în alte regiuni ale zonei de securitate.
Posturile au depășit cu 4 kilometri linia administrativă și au lăsat izolați peste 250 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Cea mai critică situație este la postul ilegal dintre satul Cocieri și Corjova, din cauza căruia și până în prezent locuitorii acestei localități rămân izolați.
Drepturile Omului în Zona de Securitate
În ultimii 20 de ani, în zona de securitate de pe Nistru s-au produs cel puţin 2700 de incidente soldate cu 12 decese.
Promo-LEX a catalogat în nemumărate cazuri situația din Zona de Securitate o amenințare permanentă la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Potrivit mai multor rapoarte Promo-LEX din cauză că Zona de Securitate de pe Nistru nu este demilitarizată aceasta nu poate reprezenta o zonă sigură pentru siguranța și libertatea persoanelor din aceste teritorii.
Asociația a observat o degradare constantă a situației: tentativele de lichidare a școlilor cu predare în limba română, sechestrarea miilor de hectare de terenuri agricole, răpirea de persoane, reținerea ilicită la posturile ilegale de control, deschiderea neautorizată a focului sau exerciții militare în ZS sunt doar unele din problemele grave. Situația s-a amplificat în acest an, în special, odată cu instituirea unor măsuri nejustificate de limitare (practic blocare) a circulației, care rămâne cea mai frecventă încălcare, în Zona de Securitate, constată experții Promo-LEX.
Ce trebuie să faci dacă ți s-au încălcat drepturile în ZS
Biroul Politici de Reintegrare are un mecanismul de documentare a încălcărilor în Zona de Securitate. În contextul campaniei electorale și în ziua alegerilor prezidențiale acestea trebuie să fie cunoscute neapărat de către toți locuitorii regiunii transnistrene.
O altă modalitate de a vă apăra drepturile fundamentale e să vă adresați la Asociația Promo-LEX. Organizație neguvernamentală, care are drept scop dezvoltarea democrației în Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, prin promovarea şi apărarea drepturilor omului. Avocații organizației vă pot consulta în cazul încălcării drepturilor și libertăților în Zona de Securitate.
Toate aceste probleme, dar și viziunea autorităților asupra rezolvării lor vor fi principalele teme ale subiectelor abordate de către echipa Zonadesecuritate.md.
AUTOR IRINA TABARANU
EDITARE VITALIE GUȚU
Acest produs a fost realizat de A.O. Academia de Creație și Inovații Mediatice în cadrul proiectului „Zona de Securitate, în alertă 24/24”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a echipei zonadesecuritate.md și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
