Colaj Zona de Securitate, Alegeri ruse din Transnistria în trecut și prezent
Analiză: Alegeri pe teritoriul ocupat: Tentativă a Rusiei de a-și consolida legenda ideologică în regiunea transnistreană
Pe ultima sută de metri, mai exact cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, Federația Rusă și-a făcut publică intenția de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova (fără acordul Chișinăului), pentru realegerea lui Vladimir Putin în funcția de președinte. Într-o regiune a Republicii Moldova pe care autoritățile constituționale nu o pot controla și unde doar Rusia desfășoară scrutine, deoarece niciunui alt stat cu reprezentanță în Moldova și nici autorităților de la Chișinău nu le-a reușit vreodată să deschidă secții de votare în stânga Nistrului.
La fel ca în ultimii 32 de ani, Moscova a ținut să-și mențină prezența în regiune nu doar militar, dar și prin activități politice. Dar scrutinul din acest an și modul în care operează Rusia este cu mult diferit decât în anii trecuți. Chiar și ținerea în secret a faptul că, totuși vor fi alegeri în regiune, este ceva nou pentru felul în care acționează Kremlinul, iar aceste aspecte nu pot să nu denote slăbirea influenței ruse în regiune – o tendință tot mai accentuată odată cu invazia Rusă în Ucraina.
Mai jos vă vom expune trei aspecte-cheie vizând modul în care Kremlinul obișnuia să sfideze integritatea și suveranitatea Republicii Moldova în trecut și le vom raporta la capacitatea Rusiei de a le aplica în cazul scrutinului prezidențial din 17 martie 2024.
1. Secții de vot
Vom începe cu cel mai evident element – secțiile votare. Legal, Rusia va avea o singură secție la Chișinău potrivit acordului dat de Ministerul de Externe de la Chișinău. Autoritățile constituționale nu au încuviințat deschiderea nici a unei secții de votare în stânga Nistrului. Totuși, cetățenii cu pașapoarte rusești de peste Nistru sunt chemați la șase secții de votare – trei în Tiraspol și câte una în Bender, Râbnița și Grigoriopol.
Numărul secțiilor deschise ilegal este de aproape cinci ori mai mic decât în 2021 – ultimul scrutin organizat de ruși în Moldova, când, pentru alegerile în Duma de Stat, au fost deschise 27 de secții de votare în regiune – la fel fără acordul Chișinăului.
Raportat la același tip scrutin – prezidențial din 2018 – au fost deschise 24 secții de votare – zece la Tiraspol, șase la Bender, câte două la Râbnița și Dubăsari, câte una la Grigoriopol, Slobozia, Camenca și Dnestrovsk.
Numărul mai mic al secțiilor de votare ar putea avea la bază expulzarea în vara anului trecut a 45 de diplomați ruși și alți angajați ai Ambasadei. Astfel, numărul funcțiilor diplomatice a fost redus la 10 persoane, iar al personalului tehnic – la 15 – o dovadă că decizia autorităților de la Chișinău a fost una strategică în folosul țării.
Vedem însă că chiar și în condițiile unui număr diminuat de personal, ambasada rusă are capacitatea de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană și acest fapt ar fi trebuit să fie un nou motiv pentru Chișinău de a revedea componența ambasadei ruse.
Pe 15 martie, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a declarat într-un interviu pentru publicația ucraineană „Evropeiskaia Pravda” că vor fi neapărat urmări pentru hotărârea ambasadei ruse de a-și menține decizia privind organizarea alegerilor în regiunea transnistreană chiar dacă Ministerul de Externe i-a exprimat ambasadorului rus, Oleg Vasnețov, „protestul” Chișinăului, convocându-l la minister pe 12 martie.
La ieșire, ambasadorul rus a declarat că decizia de a deschide secții de votare în regiunea transnistreană a fost luată de Comisia Electorală Centrală din Rusia și de Ministerul rus de Externe, „împreună cu administrația de la Tiraspol”.
După aceste declarații, acesta ar fi trebuit să facă cale întoarsă pentru a i se înmâna o nouă notă de protest, deoarece, potrivit Tratatul de prietenie între Chișinău și Moscova, Rusia nu poate avea relații cu regimul separatist de la Tiraspol. Altceva este că acest tratat nu a fost respectat niciodată. Mai exact, prevederile Art. 5 menționează că părțile se vor abține de la acțiuni menite să sprijine sau să încurajeze mișcările separatiste pe teritoriul țărilor lor.
2. Agitația electorală
Este liniște practic mormântală în regiunea transnistreană în legătură cu scrutinul de duminică 17 martie.
Nu există bannere electorale, nu există informații pe panourile informative din apropierea secțiilor de votare și nici îndemnuri publice de participare a rușilor din regiune la scrutin.
Mai jos sunt locațiile a două secții de vot din Tiraspol și Bender/Tighina unde nu sunt afișate informații despre ziua alegerilor, iar unicul indiciu că au loc pregătiri este că, în fața casei de cultură din Bender, patrulează o mașină a miliției.
Anterior, alegerile ruse în regiunea transnistreană erau organizate fastuos. Acum ambele canale TV din regiune au câte două știri până într-un minut despre procesul de vot și despre convocarea lui Vasnețov la MAE.
Pe lângă agitația la TV, pe timpuri, regiunea era împânzită de panouri pe care erau afișați reprezentanții partidului din Rusia „Edinnaia Rossia”, între care Serghei Șoigu, ministrul Apărării din Rusia sau Serghei Lavrov Ministrul Afacerilor Externe. Aceste elemente acum lipsesc.
3. Politicienii ruși, simbol al prezenței ruse în regiune
În acest an nu există nici chemări publice la urne. Pentru a înțelege cum a fost în trecut vă prezentăm situația din 2021.
Atunci candidații pentru fotoliile din Duma rusă erau foarte activi și au vizitat regiunea pentru a face agitație electorală. La sfârșitul lunii august 2021, în regiune și-au făcut apariția mai mulți actuali deputați ruși.
Serghei Chijov, Artiom Turov, Marina Orheeva, Andrey Klimentov și Andrey Gorokhov. La acest subiect, la canalul de televiziune afiliat regimului a fost difuzat un reportaj de 12 minute în care au arătat unde au mers aceștia. Materialul a fost intitulat ca „Marea vizită a rușilor”.
Cui servesc aceste „eforturi”?
Potrivit lui Vasnețov, decizia Rusiei de a sfida Chișinăul și a deschide secții de votare în stânga Nistrului s-ar explica prin faptul că în regiune ar locui aproximativ 250.000 de cetățeni ruși (datele sunt furnizate de Federația Rusă și regiunea transnistreană, fiind imposibilă verificarea lor din surse independente).
Realitatea electorală are însă alte cifre. La alegerile prezidențiale ruse din 2018, când au fost deschise 24 de secții de votare, ar fi participat 73.947 de persoane. Dar nici aceste cifre nu pot fi verificate din surse independente.
Pur și simplu Kremlinul nu a putut rata ocazia de a mai sfida odată autoritățile de la Chișinău și de a-și păstra legenda ideologică creată pentru locuitorii din regiune că, chipurile, ei ar face parte din lumea rusă. Și cum dacă nu prin prezență electorală poți inocula această percepție falsă. Este puțin probabil ca votul din regiune să influențeze scrutin prezidențial din Rusia. Este un gest pur ideologic și propagandistic.
Ce ține de falsa grijă pentru respectarea drepturilor în regiune prin oferirea dreptului la vot, în majoritatea hotărârilor CEDO referitoare la regiunea transnistreană Federația Rusă este declarată responsabilă și vinovată de încălcare drepturilor omului în regiunea transnistreană. Rapoartele Asociației „Promo-Lex” privind situația din regiune atestă an de an comportamentul Rusiei neschimbat prind suportul militar, economic și susținerea politică în consolidarea regimului separatist.
Reacția autorităților în trecut în privința deschiderii secțiilor de votare a fost de condamnare și protest, dar fără acțiuni concrete. Acum, după invazia rusă în țara vecină, autoritățile de la noi au început să aplice măsuri diplomatice de răspuns în raport cu Rusia – nu doar note de protest și indignare. Expulzarea diplomaților ruși este una din aceste acțiuni, chiar dacă nu a fost în măsură să pună capăt sfidărilor rusești.
În regiune continuă să activeze ilegal un punct consular. Cărți propagandistice de istorie sunt repartizate de angajații ambasadei ruse în școlile din regiune, iar aceștia sunt prezenți la evenimentele publice din stânga Nistrului. Aceste acțiuni obligă Chișinăul să întreprindă noi măsuri de protecție a statului Republica Moldova.
Așteptăm să vedem dacă actualul șef al regimului separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, la fel ca în 2021, va participa la scrutin, acesta fiind cetățean rus, dar și ucrainean. Eventuala sa participare la scrutin va pune capăt falsei neutralități pe subiectul agresiunii ruse, pe care în public au adoptat-o exponenții regimului de la Tiraspol de la început invaziei asupra Ucrainei. 