Acuzații și manipulări în Comisia Unificată de Control. Pozițiile Tiraspolului și Chișinăului privind situația de blocadă totală

Ședința ordinară a Comisiei Unificate de Control nu a avut loc deja de 5 luni, începând cu 8 octombrie 2020, atunci când în ajun reprezentanți înarmați ai structurilor subordonate Tiraspolului au răpit în raionul Camenca cetățeni ai Republicii Moldova. De fapt, un dialog constructiv în Comisie nu a putut fi stabilit de aproape un an de zile, de când Tiraspolul și-a instalat abuziv așa-numitele „posturi sanitare” în Zona de Securitate. În tot acest timp reprezentanții regimului din stânga Nistrului în Comisie au învinuit Chișinăul că ar politiza ședințele și că subiectele propuse de Chișinău nu s-ar încadra în prevederile Acordului din 1992, bazându-se parțial doar pe două articole din acestea.

Recent, atât delegația Tiraspolului, cât și delegația Chișinăului, au emis declarații privind situația din Comisie și care sunt cauzele blocării acesteia.

Poziția Chișinăului

Subiectele cheie pe care delegația Chișinăului insistă și pe care nu le va abandona, chiar dacă Tiraspolul le respinge constant, sunt:

• Încălcările drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, exprimate în răpirea oamenilor și în obstrucționarea liberei circulații în zona de securitate.
• Problema îmbunătățirii funcționării / eficientizării cadrului de reglementare al Comandamentului Militar Întrunit și al controlului contingentelor militare.
• Verificarea și analiza situației din zona de securitate în legătură cu așa-numitele posturi „grănicerești” ale structurilor ilegale din stânga Nistrului în perimetrul de responsabilitate EXCLUSIVĂ a Forțelor Mixte de Menținere a Păcii.

Potrivit declarației delegației Chișinăului în Comisie „Refuzul de a include pe agenda Comisiei aceste subiecte reprezintă „blocarea premeditată a procesului de pacificare” inițiată de delegația regimului din stânga Nistrului folosind teza sa de propagandă preferată „toate mijloacele sunt bune pentru a obține beneficii de moment”.

În „apărare” Tiraspolul face referință la articolele 1 și 2 din Acord, însă fără să menționeze și dispozițiile articolului 1, punctul 2, care prescrie retragerea unităţilor armate şi ale celorlalte for­maţiuni, a tehnicii de luptă şi armamentului cu scopul creării unei zone de securitate, în care vor fi doar contingente ale Misiunii de Pacificare.

Potrivit delegației Chișinăului instaurarea acestor posturi „grănicerești” ilegale la care persoane înarmate stopează și verifică cetățenii reprezintă o încălcare a documentului fundamental al operațiunii de menținere a păcii.

„ Zona de Securitate este inundată de formațiuni militare (inclusiv așa-numitele trupe de grăniceri) ale structurilor de forță din regiunea transnistreană. Nu este surprinzător faptul că partea transnistreană încearcă în toate modurile posibile să găsească „portițe” pentru a nu include această problemă pe agenda CUC, interpretând în mod arbitrar competența Comisiei.”

Chișinăul susține că partea transnistreană evită în mod tradițional să răspundă la întrebarea: „De ce nu se respectă prevederile Acordului din 1992, se ignoră deciziile CUC și au fost aduse trupe „grănicerești” în zona de securitate?”

• Astfel de posturi ilegale nu pot fi fixate de mecanismele de pacificare, deoarece Tiraspolul blochează constant deplasările la fața locului a observatorilor militari.

Tiraspolul susține că a eliminat în vară o parte din cele 37 de posturi, iar la începutul anului au promis că vor fi eliminate în totalitate, lucru care încă nu s-a întâmplat. Astfel, în opinia lor, subiectul posturilor ar fi epuizat și ar trebui să fie exclus de pe ordinea de zi.

Reprezentanții Chișinăului în Comisie susțin că „prin coincidență” declarațiile Tiraspolului de eliminare a posturilor au fost făcute în ajunul vizitei înalților oficiali OSCE în Republica Moldova, iar acest lucru oferă dreptul de a presupune că posturile menționate în orice moment pot reapărea, iar o astfel de dezvoltare a evenimentelor este destul de reală și a fost confirmată direct de șeful așa-numitului „MGB” al regiunii, care a evidențiat printre „prioritățile” sale pentru 2021 îmbunătățirea în continuare a „sistemului de securitate” și echiparea așa-numitei „frontiere de stat”.

Jumătăți de măsură…

În declarația Tiraspolului privind activitatea Comisiei se încearcă a pune în responsabilitatea Chișinăului mai multe probleme, inclusiv cea legată de tergiversarea aprobării atașatului militar al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova în calitate de reprezentant în CUC.

Tiraspolul, însă, nu a spus nimic despre faptul că a condiționat aprobarea reprezentantului Ucrainei într-o ședință de urgență, așa cum a propus Chișinăul, invocând că, doar dacă vor fi adoptate rapoartele Comandamentului Militar Întrunit, vor da undă verde noului atașat.

„Toată lumea a auzit cuvintele reprezentanților delegației regiunii transnistrene că nu consideră necesar să vină la ședința CUC doar pentru a admite noul reprezentant al Ucrainei; în cele din urmă ei au condiționat acest proces în mod ultimativ de aprobarea unor rapoarte ale Comandamentului Militar Întrunit. Această evoluție a evenimentelor oferă motive să credem că, continuarea unor astfel de acțiuni provocatoare și neconstructive de către partea transnistreană va complica inevitabil situația și va reduce eficacitatea eforturilor Forțelor Mixte de Menținere a Păcii îndreptate spre a asigurarea păcii și stabilității în zona de securitate”, se arată în declarația Chișinăului.

Poziția reprezentanților regimului din stânga Nistrului

În opiniile delegației transnistrene această blocare a fost creată la indicațiile reprezentantul special al Republicii Moldova de atunci în procesul de negociere, Cristina Lesnic.

„În primăvara anului 2020, (Lesnic) a declarat că epidemia COVID-19 va permite reintegrarea rapidă a regiunii în Moldova. Cu alte cuvinte, s-a spus clar că pentru un astfel de scop nobil, toate mijloacele sunt bune, inclusiv blocada medicamentelor, produselor alimentare, bunurilor și serviciilor.Adică exact ceea ce este strict interzis de articolul 5 din Acordul din 1992.”

Aceste declarații au fost total respinse de Cristina Lesnic într-un interviu pentru Zonadesecuritate.md.

„ Noi niciodată nu am delimitat asistența care a venit pentru COVID-19 pentru Chișinău si regiunea transnistreană, dimpotrivă noi am înglobat și am asimilat-o pentru tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. În anumite situații mai complicate noi am asigurat si acest acces la medicamente. Nu a existat în regiunea transnistreană probleme cu importul medicamentelor, deși la o anumită etapă Tiraspolul prezenta alte informații și atunci aceste informații creau dificultăți cetățeanului de rând să înțeleagă care este totuși politica ce a fost îndreptată către cetățean,” declara Lesnic pe 11 ianuarie 2021.

• După publicarea declarației Tiraspolului, președintele delegației transnistrene, Belyakov a avut mai multe ieșiri publice în care declară că delegația Republicii Moldova este unică parte din componența Comisiei care se opune aprobării ordinei de zi, deși poziția Chișinăului a fost constant susținută de partea Ucraineană și de nenumărate ori de Misiunea OSCE în Moldova, fapt omis de acesta.

Delegația Republicii Moldova a cerut sprijinul mediatorilor procesului de menținere a păcii de pe Nistru în luarea măsurilor urgente cu privire la toate aspectele problematice, în primul rând pentru a debloca activitățile Comisiei Unificate de Control și pentru a asigura funcționarea acesteia în conformitate cu „Acordul Cu privire la principiile soluționării pașnice a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova” 21 iulie 1992.